Într-un fragment din cartea “Scufund sau Supraviețuire”, autoarea Susannah Fisher explorează viitorul migrației umane și cum acesta se va contura în funcție de deciziile dificile pe care le vom face în următorii ani.
Ce facem când efectele devastatoare ale schimbărilor climatice devin realitate? În această secțiune din “Scufund sau Supraviețuire: Cum trebuie să se adapteze lumea la schimbările climatice” (Bloomsbury Sigma, 2025), autoarea Susannah Fisher, coordonatoarea unui program internațional de cercetare privind adaptarea la climă la University College London, analizează viitorul migrației umane. Ea argumentează că, pe măsură ce unele părți ale planetei devin nelocuibile, vor trebui luate decizii dificile pentru gestionarea mișcării populațiilor — fie prin relocare organizată, fie prin deplasare bruscă. Dar cum vor arăta aceste alegeri peste 45 de ani?
Imaginați-vă că suntem în anul 2070 și lumea și-a închis porțile. Oamenii se mută în număr mare din calea furtunilor, secetelor, inundațiilor și incendiilor, de obicei în cadrul propriilor țări, ajungând în tabere mari de persoane strămutate. Aceste tabere se află în locuri izolate sau în zone urbane extinse, cu puține facilități sau posibilități de suport. Oamenii se luptă să își refacă viețile, dar nu mai au ce să găsească la locurile lor de origine.
Cei care încearcă să se mute mai departe se lovesc de granițe interne sau naționale fortificate, cu patrule înarmate. Organizațiile umanitare fac livrări lunare de alimente și apă potabilă în zonele cel mai grav afectate, iar Națiunile Unite (ONU) învață comunitățile cum să colecteze apa de ploaie și să-și răcorească locuințele — dar nu este suficient.
Acordurile regionale permit oamenilor să se mute local când se întâmplă dezastre, dar acestea nu ajută la schimbările lente care au făcut viața atât de dificilă. Există acum două alianțe politice globale care depășesc granițele naționale — cei care trăiesc în zona locuibilă și cei din afara ei.
SUA a ridicat o barieră în jurul statelor sud-vestice care au rămas fără apă pentru a ține oamenii departe. Statele se luptă între ele pentru ultimele fluxuri ale Râului Colorado. Cei care trăiesc în zona “nelocuibilă” nu se mai bazează pe ONU sau pe guvernele lor. În schimb, ei colaborează pentru a utiliza tehnologii precum geoingineria solară pentru a revitaliza regiunile lor.
Orașele din zona locuibilă continuă să ducă lipsă de oameni din cauza schimbărilor demografice, dar procesul de migrație este extensiv și comunitățile locale nu primesc cu brațele deschise cererile “nelocuibililor”.
Descoperă cele mai fascinante descoperiri ale lumii direct în inboxul tău.
Sau un alt set de alegeri. Un uragan lovește coasta unei mici țări din Caraibe. Guvernul era pregătit — sistemele de avertizare timpurie au fost activate și oamenii s-au refugiat în adăposturi înainte ca furtuna să devasteze insula. A doua zi după uragan, studiul de atribuire rapidă este publicat și certificat de ONU.
Poll: Cum crezi că ar trebui gestionată migrația umană în viitorul afectat de schimbările climatice?






























Leave a Reply