Potrivit unui studiu britanic recent, somnul perturbat ar putea însemna că oamenii sunt mai vulnerabili la diverse teorii ale conspirației. Cum este posibil acest lucru?
Știința știe de mulți ani că un somn de proastă calitate poate afecta sănătatea fizică și mentală. Pe termen lung, acesta poate duce chiar la afecțiuni grave, cum ar fi hipertensiunea arterială, anxietatea și apariția bolilor de inimă. Un studiu publicat în Journal of Health Psychology dezvăluie o consecință surprinzătoare a somnului perturbat: riscul de a deveni mai susceptibil la teoriile conspirației. Teoriile conspirației sunt răspândite. Acestea includ Noua Ordine Mondială, presupusele efecte ale chemtrails și teoria Pământului plat, pentru a numi doar câteva. În cazul pandemiei Covid-19, au apărut anumite teorii, cum ar fi că virusul a fost fabricat într-un laborator sau că a fost răspândit intenționat în întreaga lume. În 2023, un studiu a sugerat chiar că toată lumea crede în cel puțin o teorie a conspirației. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Nottingham (Regatul Unit), un somn de proastă calitate poate încuraja acest tip de credință, mai ales dacă este asociat cu depresia. Autorii cred că, zi de zi, această afecțiune poate slăbi capacitatea oamenilor de a distinge adevărul de fals.
Primul protocol de cercetare a implicat 540 de persoane, ca parte a unei evaluări standardizate a calității somnului lor. Autorii au folosit chestionare care au permis participanților să completeze detalii cu privire la diverse puncte legate de somn. Acestea includeau, de exemplu, adormirea, trezirea în timpul nopții, durata fazelor de somn profund și senzația de odihnă la trezire. Voluntarii au fost apoi rugați să citească două versiuni diferite ale mai multor articole de presă despre incendiul de la catedrala Notre-Dame din Paris în 2019. Aceste versiuni erau fie relatări factuale ale incidentului, fie versiuni „fake-news” care evocau un act de natură conspirativă, cum ar fi un complot guvernamental sau religios. Conform rezultatelor, cei afectați de o calitate slabă a somnului au fost mai receptivi la poveștile conspiraționiste decât ceilalți. În ceea ce privește cel de-al doilea protocol, testele efectuate pe alți 575 de voluntari au confirmat această tendință. Autorii studiului au stabilit o corelație directă între calitatea slabă a somnului și adeziunea la teoriile conspirației. De asemenea, depresia a fost identificată ca fiind un mecanism psihologic implicat activ în acest proces. Aceste rezultate par relevante în măsura în care, în general, somnul insuficient poate perturba reglarea neurotransmițătorilor (serotonina și dopamina) care joacă un rol în cogniție, dispoziție și senzația de plăcere. În plus, lipsa somnului poate slăbi funcțiile executive, în special capacitatea de evaluare obiectivă a informațiilor.