Sonda spaţială Phobos-Grunt, care a fost ridicată de la sol de o rachetă Zenit-2SB, aseară la ora României 23:16 (ora locală 00:16), de pe Comsodromul Baikonur, a deviat de la cursul stabilit, după câteva minute.
Scopul misiunii era de a colecta mostre de sol, pietre şi praf de pe suprafaţa unui satelit al Planetei Roşii – de fapt, inclusiv numele sondei spaţiale „Grunt” vine de la termenul folosit pentru „sol” în limba rusă, Phobos fiind numele celui mai mare dintre cei doi sateliţi naturali ai lui Marte. Phobos era unul dintre fii zeului grec Ares (echivalentul zeului roman Marte), iar satelitul său „frate” este Deimos, de 7.24 ori mai mic. Amândoi sateliţii au fost descoperiţi în 1877.
Phobos-Grunt reprezintă o colaborare internaţională între Agenţia Spaţială Rusă şi Agenţiile Spaţiale Franceză (Cnes) şi Germană (DLR), care au furnizat instrumentele de bord. Totodată, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) asigură suport de la sol pentru această misiune, alături de americanii de la Planetary Society, care au trimis pe sondă ansamblul de microorganisme numit LIFE (Living Interplanetar Flight Experiment). De asemenea, Phobos-Grunt are rolul de a duce pe orbita marţiană satelitul chinez Yinghuo-1.
Potrivit Agenţiei Spaţiale Ruse, Roskosmos, unul dintre motoarele ce aveau ca scop menţinerea sondei pe traiectorie nu a pornit. Oficialii ruşi afirmă că în prezent sonda este „blocată” pe orbita terestră, iar inginerii au la dispoziţie trei zile pentru a-i corecta traiectoria, înainte ca bateriile sale să se consume.
Şeful Roskosmos, Vladimir Popovkin, susţine că această deviere „nu este un eşec, reprezintă într-adevăr o situaţie ieşită din comun, dar care poate fi rezolvată”. În sprijinul susţinerilor sale, vine şi declaraţia veteranului NASA James Oberg, care afirmă că într-adevăr sonda poate fi repusă cu succes pe cursul său normal.
Din anii 60, ruşii au trimis către Marte un total de 16 misiuni, însă niciuna dintre acestea nu a reuşit să-şi îndeplinească misiunea.
Sursa
