Fizică

O nouă clasă de așa-numiți „super-atomi” , înzestrați cu niște caracteristici magnetice deosebite și în stare să reproducă comportamentul unor elemente diferite din tabelul periodic, a fost obținută de un grup de cercetători de la Virginia Commonwealth University, Statele Unite.

Pentru prima oară, prin intermediul lui Large Hadron Collider (LHC), a fost observată dezintegrarea unui tip extrem de rar de particule, dar despre care se crede că ar fi fost foarte comune în primele momente de după Big Bang.

Computerele cuantice vor fi, se spune, exponențial mai rapide decât cele mai puternice mașini de calcul din zilele noastre. Un nou experiment derulat în acest sens de Michael Devoret, profesor de Fizică Aplicată în cadrul Universității Yale, le permite specialiștilor o înțelegere activă a mecanicii cuantice, printr-un proces esențial în computingul cuantic.

Datele adunate de telescopul spațial Integral (International Gamma-Ray Astrophysics al Laboratory) al ESA arată că așa-numita „granulozitate” a structurii spațiului, prevăzută de teoriile gravitației cuantice, trebuie să fie mult mai „fină” decât se credea.

Cele două echipe științifice care operează detectoarele Atlas și, respectiv, CMS de la LHC, care au drept obiectiv principal descoperirea bosonului Higgs, au anunțat astăzi identificarea „particulei Dumnezeu”.

Echipele de cercetători de la CERN care operează acceleratorul de particule LHC vor creşte nivelurile de energie care cauzează ciocnirile protonilor, cu scopul confirmării sau infirmării existenţei bosonului Higgs.

Fizicianul Maxim Chernodub, de la Universitatea din Tours, Franța, crede că o serie de câmpuri magnetice puternice ar putea  altera vidul spațial încât să dispună eventualele particulele încărcate ale acestuia într-un flux electric ce nu întâmpină vreodată rezistență – superconductibilitate.