Au fost creați super-atomii magnetizați
O nouă clasă de așa-numiți „super-atomi” , înzestrați cu niște caracteristici magnetice deosebite și în stare să reproducă comportamentul unor elemente diferite din tabelul periodic, a fost obținută de un grup de cercetători de la Virginia Commonwealth University, Statele Unite.
Idei științifice de scos la pensie?
La originea asimetriei materie-antimaterie
Pentru prima oară, prin intermediul lui Large Hadron Collider (LHC), a fost observată dezintegrarea unui tip extrem de rar de particule, dar despre care se crede că ar fi fost foarte comune în primele momente de după Big Bang.
Un control sporit asupra qubiților ne apropie de computerul cuantic al...
Computerele cuantice vor fi, se spune, exponențial mai rapide decât cele mai puternice mașini de calcul din zilele noastre. Un nou experiment derulat în acest sens de Michael Devoret, profesor de Fizică Aplicată în cadrul Universității Yale, le permite specialiștilor o înțelegere activă a mecanicii cuantice, printr-un proces esențial în computingul cuantic.
Noi date despre natura cuantică a spațiului
Datele adunate de telescopul spațial Integral (International Gamma-Ray Astrophysics al Laboratory) al ESA arată că așa-numita „granulozitate” a structurii spațiului, prevăzută de teoriile gravitației cuantice, trebuie să fie mult mai „fină” decât se credea.
Bosonul Higgs deschide porțile către o nouă frontieră – modul în...
Cele două echipe științifice care operează detectoarele Atlas și, respectiv, CMS de la LHC, care au drept obiectiv principal descoperirea bosonului Higgs, au anunțat astăzi identificarea „particulei Dumnezeu”.
În căutarea bosonului Higgs, cercetătorii de la CERN cresc energia de...
Echipele de cercetători de la CERN care operează acceleratorul de particule LHC vor creşte nivelurile de energie care cauzează ciocnirile protonilor, cu scopul confirmării sau infirmării existenţei bosonului Higgs.
FIZICA VIEȚII ȘI A MEDIULUI
Cum se poate transforma vidul într-un superconductor
Fizicianul Maxim Chernodub, de la Universitatea din Tours, Franța, crede că o serie de câmpuri magnetice puternice ar putea altera vidul spațial încât să dispună eventualele particulele încărcate ale acestuia într-un flux electric ce nu întâmpină vreodată rezistență – superconductibilitate.