ȘTIINȚĂ

Prima conversație verbală s-ar fi petrecut acum 1,8 – 2,5 milioane de ani, cel mai probabil având ca subiect crearea uneltelor, se arată într-un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California și publicat în revista de specialitate Nature Communication.

Poate părea ciudat ca încrucișarea lui Homo Sapiens cu membrii unei specii pe care, probabil, chiar noi am împins-o către extincție, să fi oferit avantajul decisiv pentru supraviețuirea rasei umane. Și totuși, Peter Parham, profesor de microbiologie la Royal Society din Londra, susține că oamenii nu ar fi reușit să se adapteze atât de rapid condițiilor aspre din emisfera nordică dacă nu ar fi adăugat genomului lor trăsături neanderthaliene.

Astronautul canadian Chris Hadfield, comandantul Stației Spațiale Internaționale, ne demonstrează cum acționează tensiunea superficială în condiții de imponderabilitate.

S-ar putea crede că un lac, acoperit de milioane de ani cu un strat gros de câteva sute de metri de gheață, ar trebui să fie steril, adică lipsit orice formă de viață. Lucrurile se pare că nu stau deloc așa, ceea ce deschide calea unor ipoteze îndrăznețe privitoare la viața extraterestră.

Identificarea originii erupțiilor de raze gama, determinarea mecanismelor imunității congenitale și extinderea întrebuințării ecuațiilor diferențiale către aplicații în știința relativității sunt realizări care urmează a fi răsplătite în cadrul galei Premiilor Shaw pentru oameni de știință. Câștigătorii din acest an au fost anunțați, chiar astăzi, la Hong Kong.

Oamenii de știință ai Royal Society of Chemistry (RSC), de la Universitatea din Warwick – ambele în regatul Unit – și de la IBM Research, din Zurich, au creat și au fotografiat cea mai mică structură posibilă formată din cinci inele hexagonale– de circa 100.000 de ori mai subțire decât un fir de păr uman – a cărei formă amintește de emblema Jocurilor Olimpice, care se apropie.

Folosindu-se de efectele mecanicii cuantice, cercetătorii au reuşit să creeze lumină din spaţiu gol. Oamenii de ştiinţă, printre care profesorul Tim Duty, de la University of New South Wales din Sidney, s-au folosit de efectul numit „Casimir” pentru a „convinge” o oglindă să producă lumină proprie, în loc să o reflecte pe cea înconjurătoare.

Dacă am vorbi despre bucătăria franceză, cea mai renumită bucătărie din lume, nu am putea să o disociem de ceea ce înseamnă două dintre simbolurile sale, croissantele și cafeaua cu lapte servite la orice mic dejun și nu numai. Puțini știu însă că istoria acestor două preparate își are o cu totul altă origine decât în cultura ce a dat „coq au vin”, „bouillabasse” sau „creme brulle”. O istorie pe cât de neobișnuită pe atât de interesantă.