ȘTIINȚĂ

Potrivit cercetătorilor Universității din Leeds, ai Universității Regale din Belfast și ai Universității Stellenbosch din Africa de Sud, un mini-parazit, Pleistophora mulleri, nu doar alimentează canibalismul în rândul creveților de apă dulce Gammarus duebeni celticus, dar le și imprimă un comportament mult mai vorace, astfel că aceștia își consumă mult mai rapid hrana.

Știm că în orice organism omenesc sănătos se află o multitudine de celule bacteriene. Ba chiar se pare că raportul dintre acestea și propriile noastre celule este de 10 la 1. Ca să nu mai vorbim de virusuri, mai multe în noi decât celulele omenești și bacteriene combinate.

Mai multe artifacte datând de acum 2.900 – 2.400 de ani au fost descoperit în situl subacvatic din Arroyo Pesquero, Mexic. Ceea ce este frapant este că nimeni nu poate spune cu exactitate scopul unor asemenea creații.

Cu mai bine de un secol un urmă, opt gheare de vultur a fost identificate într-unul dintre cele mai cunoscute situri musteriene din lume, cel de la Krapina, Croația. Reanalizarea acestora, cu ajutorul unor tehnici moderne, a arătat că ghearele nu erau niște simple resturi, ci fuseseră folosite ca bijuterii, se arată într-un studiu publicat în PLOS ONE.

Artheologii britanici au dezgropat în Londra aproximativ 3.000 de schelete, unele aparținând victimelor Marii Ciume din 1665, schelete descoperite de lucrătorii companiei Crossrail, în timpul excavărilor derulate pentru construirea unei noi stații de metrou.

Dacă am vorbi despre bucătăria franceză, cea mai renumită bucătărie din lume, nu am putea să o disociem de ceea ce înseamnă două dintre simbolurile sale, croissantele și cafeaua cu lapte servite la orice mic dejun și nu numai. Puțini știu însă că istoria acestor două preparate își are o cu totul altă origine decât în cultura ce a dat „coq au vin”, „bouillabasse” sau „creme brulle”. O istorie pe cât de neobișnuită pe atât de interesantă.