Puțini dintre noi conștientizează că vulturii, în special vulturii necrofagi, sunt pe cale de dispariție. Motivul? Toxinele care ajung artificial în carnea animalelor moarte. Și mai puțini sunt cei care înțeleg dezastrul care ar putea urma dispariției lor. Practic, vulturii necrofagi reprezintă o ultimă barieră între oameni și o serie de boli care ar putea duce la un număr uriaș de decese.
În America de Nord, condorii, o specie emblematică pentru această parte a lumii, au fost pe cale de a dispărea cu totul în anii `80, atunci când numărul lor a fost redus la doar 22 de exemplare. Principala cauză a acestui declin a reprezentat-o plumbul din fragmentele de gloanțe care rămâneau în carcasele animalelor vânate după ce carnea acestora era înlăturată de vânători. Un amplu proiect de protecție a condorilor a făcut ca numărul lor să crească în prezent la circa 400, mult prea puțin însă față de ceea ce erau odinioară.
În India, în doar 10 ani, din 1990 și până în anul 2000, peste 95% din populația de vulturi necrofagi a dispărut aparent dintr-un motiv misterios. Ulterior, s-a aflat că aceștia se hrăniseră cu leșuri ale unor vaci care fuseseră tratate cu diclofenac. Diclofenacul s-a dovedit extrem de toxic pentru vulturi, iar numărul acestora a scăzut dramatic. Având în vedere că sute de vulturi se pot hrăni cu un singur leș infestat, se estimează că mai puțin de 1% dintre carcasele de vaci tratate cu diclofenac ar fi fost suficient pentru un asemenea declin. Între timp, tratamentele veterinare cu diclofenac au fost interzise, iar numărul vulturilor s-a stabilizat și există semne că aceștia încep să se înmulțească din nou.
Situația cea mai gravă este în Africa Subsahariană. Dacă în America de Nord sau India situația a putut fi remediată cât de cât, în Africa se pare că nimic nu se poate face pentru a salva ultimii vulturi de la dispariție. Vulturii necrofagi au dispărut în număr uriaș, după ce pe piața africană au pătruns otrăvuri ieftine, ce pot fi folosite pe scară largă, pentru a ucide prădători ca leii, hienele sau șacalii. Folosirea lor iresponsabilă are un efect de domino, pentru că nu doar animalele vizate sunt otrăvite. Conform observatorilor internaționali, în locurile în care se așează momelile otrăvite, sute de animale –mamifere, reptile, păsări sau insecte- sunt descoperite moarte sau agonizând. Este și cazul vulturilor care consumă leșurile acestora. Într-un caz documentat din anul 2007, peste 600 de vulturi au murit după ce au consumat carcasa unui singur elefant otrăvit. În alte cazuri, vulturii sunt împușcați direct de către braconieri, pentru a nu semnala prezența animalelor vânate. Iar criza este departe de a putea fi oprită.
În absența vulturilor, un dezastru paște națiunile africane, așa cum s-a semnalat și în India. Lipsa acestor păsări a dus la înmulțirea necontrolată a altor necrofagi (ciori, șoareci sau câini) care au dus cu ei numeroase boli în așezările rurale sau urbane. În India se estimează că pe fondul dispariției vulturilor, numai în perioada 1992-2006, o epidemie de rabie adusă de necrofagii enumerați mai sus a dus la moartea a peste 48.000 de oameni. În prezent, mai multe țări din Africa Subsahariană au anunțat că se confruntă cu recrudescența unor astfel de epidemii de rabie, iar rabia nu este decât unul dintre pericolele care le pasc în cazul dispariției vulturilor.
Nu există previziuni optimiste în ceea ce privește soarta vulturilor din Africa. Programele de protecție a acestor păsări în India sau America de Nord au costat zeci de milioane de dolari, bani pe care guvernele țărilor africane nu sunt dispuse să îi plătească deocamdată.
