O boală rară este considerată orice afecțiune prezentă la mai puțin de una din 2.000 de persoane
Un mic număr de oameni de pe planetă posedă anumite mutații genetice despre care medicina garantează că sunt de natură să conducă la dezvoltarea unor maladii severe în copilărie. Și totuși, acești indivizi nu manifestă problemele medicale cu pricina.
Oamenii de ştiinţă care și-au aplecat atenţia asupra fenomenului au analizat datele genetice provenind de la peste o jumătate de milion de oameni din toată lumea. Ei au descoperit 13 adulţi care aveau exact acele mutaţii genetice cauzatoare de afecţiuni, precum fibroza chistică, ce afectează puternic plămânii și sistemul digestiv, sau o altă maladie denumită „sindromul Pfeiffer”, care atacă oasele craniului.
În ciuda acestor mutaţii la nivelul ADN-ului, cei 13 adulţi nu au dezvoltat niciuna dintre aceste boli rare. Rezultatele pot reprezenta un pas important în sensul identificării unor mijloace și terapii de prevenție, astfel încât și alţi indivizi expuși unor tulburări genetice să beneficieze de aceeaşi „invulnerabilitate”.
În Uniunea Europeană, o boală rară poate afecta doar câteva persoane, iar o alta poate atinge peste 250.000 de indivizi. Cel puțin 30 de milioane de persoane din UE ar putea fi afectate de una din cele peste 6.000 de boli rare existente
Cercetătorii americani de la Sage Bionetworks din Seattle sunt cei care au demarat mai multe studii în această direcţie, sub deviza „studiem și oamenii sănătoși, nu doar pe cei bolnavi”. În cadrul proiectului, savanții au analizat informaţiile genetice de la 589.000 de persoane, informații provenite din 12 seturi de date colectate de-a lungul timpului. Cer- cetătorii doreau să verifice tocmai dacă, printre toți acesti oameni, existau indivizi care să își menţină sănătatea în ciuda posedării unor mutații genetice asociate cu dereglări de sănătate declanșate în perioada copilăriei.
Specialiștii s-au concentrat asupra bolilor cauzate de mutaţii ale unei singure gene și care prezintă simptome severe ce apar la începutul vieții.
Astfel, investigatorii au identificat trei adulţi care nu aveau fibroză chistică, dar prezentau mutații la ambele copii ale genei CFTR, responsabilă de această tulburare. Alţi trei adulţi identificaţi în studiu nu prezentau nicio formă de osteogeneză imperfectă – boala oaselor fragile – în ciuda posedării unor mutații la ambele copii ale genei SLC26A2, asociată acestei tulburări. Potrivit National Institutes of Health, osteogeneza imperfectă se dovedește de obicei letală la naștere sau la scurt timp după aceea.
Altor indivizi cuprinși în studiu le lipseau afecţiuni precum disautonomia familială (sindromul Riley-Day) – care afectează neuronii și poate provoca moartea subită în copilărie -, sindromul Smith-Lemli-Opitz (sau deficitul de 7-dihidrocolesterol reductază) – care determină imposibilitatea de a sintetiza colesterolul din cauza absenței enzimei implicate în sinteza acestuia – și epidermoza buloasă simplă (o afecţiune a pielii și a mucoasei), în ciuda faptului că purtau în ADN mutațiile genetice aferente acestor tulburări.
lar cercetătorii nu știu exact motivul pentru care acești oameni nu au dezvoltat bolile pe care pare că erau construiți genetic să le dezvolte.
80% din bolile rare au origini genetice, în timp ce altele sunt rezultatul infecțiilor (bacteriene sau virale), alergiilor și factorilor de mediu. Pot fi degenerative și proliferative.
50% din bolile rare afectează și copiii.
Studiul în cauză a fost primul pas al The Resilience Project, o nouă iniţiativă care urmărește identificarea indivizilor neafectați de genele mutante, precum și modul în care „fac” asta. Se speră că, prin studierea acestor oameni, cercetătorii vor descoperi noi abordări de tratare a bolilor genetice. Proiectul urmărește acum să recruteze un milion de oameni cu vârste de peste 40 de ani, pentru a căuta „eroi neașteptați”, așa cum îi denumesc liderii inițiativei.
Cei care se înrolează primesc un kit ADN, pe care îl vor returna apoi cu mostre de salivă. Spre deosebire de alte companii comerciale specializate în ADN, The Resilience Project își orientează atenția în mod special asupra a 162 de gene care cauzează tulburări de sănătate „catastrofale”, așa cum le denumesc autorii studiului.
În majoritatea cazurilor, oamenii vor primi o confirmare că nu posedă copii ale niciuneia dintre genele mutante responsabile de declanșarea celor 125 de boli pe care le studiază proiectul. Dar cercetătorii se așteaptă ca circa unul din 15.000 de subiecți să ducă în prezent o viață normală și sănătoasă, deși are în ADN mutații care ar trebui să îl afecteze grav. În general, rata de îmbolnăvire a populației variază mult în funcție de regiune, dar și de alți factori, de la una din 2.000 de nașteri și până la una dintr-un milion de nașteri.
Presupunand că aceste cifre sunt corecte, inițiatorii proiectului se așteaptă să descopere între 50 și 100 de oameni (dintr-un milion cât speră să recruteze) care au supraviețuit și prosperat în ciuda mutațiilor genetice. Acești oameni vor fi apoi invitaţi să participe la studii extinse care, sperăm cu toții, vor oferi noi indicii despre moduri posibile de a combate aceste amenințări. Practic, felul în care ei au putut rezista natural în fața pericolului genetic este exact unghiul terapeutic pe care medicina îl va aborda pentru a preveni îmbolnăvirea și în cazul altor pacienţi, mai puţin norocoși.
Specialiștii își imaginează un număr de mijloace prin care „super-eroii genetici” pot evita tulburările.
În UE, se estimează că, la ora actuală, un număr de 5.000 până la 8.000 de boli rare afectează 6-8% din populație (circa 27-36 de milioane de cetățeni)
Unul este cel genetic – este posibil ca acești indivizi să posede mutații și la nivelul altor gene, care să îi protejeze de efectele mutaţiilor cauzatoare de boli. În unele cazuri, o mutație care tulbură buna funcţionare a unei gene poate avea efecte benefice. Dacă acesta este cazul, acele gene vor reprezenta ţinte pentru substanţe farmaceutice, deoarece este mult mai ușor să dezactivezi o genă funcțională decât să repari una stricată. Şi avem capacitatea de a crea molecule sintetice pentru a „trage” în anumite gene.
O altă posibilitate este ca „eroii neasteptaţi” să fi fost expuși la factori de mediu care le-au permis să scape de destinele lor genetice tragice. Acest efect ar fi mult mai dificil de urmărit, pentru că influenţa mediului poate include orice, de la dieta unei persoane până la expunerea la anumite toxine. Acești factori ar apărea cel mai probabil sub forma unor schimbări epigenetice, în cazul cărora împachetarea ADN-ului unei persoane este modificată.
Desi iniţiativa The Resilience Project este foarte ambiţioasă și se va dovedi utilă pentru înţelegerea bazelor genetice ale unor afecţiuni, precum și pentru determinarea acelor indivizi care posedă mutaţii problematice, ea se va confrunta cu dificultăţi statistice majore. lar drumul de la identificarea „supereroilor” până la înţelegerea deplină a implicaţiilor genetice ale rezistenţei lor la afecţiunile la care îi predispun mutațiile lor genetice va fi destul de lung și de anevoios.
Totusi, autorii studiului sunt încrezători că munca lor de cercetare va conduce la unghiuri terapeutice inovatoare. Interesant este că această situaţie și, implicit, acest proiect îl vizează pe fiecare dintre noi. Poate chiar tu (sau cineva pe care îl cunoști) ești (sau este) un „supererou genetic” rezistent la manifestarea unei afecţiuni pe care ceva din codul genetic ar fi trebuit să o declanșeze. Prin urmare, și eu și tu putem contribui la extinderea și la succesul cercetării.
În România trăiesc peste 1.000.000 de pacienți afectați de boli rare. Majoritatea nu sunt încă diagnosticați, iar alții sunt diagnosticați greșit sau incomplet
Analizând cât mai mulți indivizi, The Resilience Project are șansa să descopere noi căi prin care să reducă povara tulburărilor de sănătate. Prin simpla accesare a paginii de internet a proiectului, oricine poate completa în nu mai mult de zece secunde un formular prin care își exprimă dorinţa de a fi anunţat atunci când oamenii de ştiinţă încep să accepte voluntari pentru a se alătura cercetării.
Este o oportunitate de a contribui personal si activ la o încercare de a duce lumea către progres și de a o face un loc puţin mai bun.
