Te afli în prezența unui psihopat? Acest indiciu revelator l-ar putea trăda

Psihopatia, o tulburare complexă, a atras întotdeauna interesul cercetătorilor, criminologilor și chiar al publicului larg. Deși diagnosticul formal al acestei afecțiuni necesită o evaluare extinsă și teste specializate, semne subtile, cum ar fi contactul vizual sau mișcările capului, pot indica prezența trăsăturilor psihopate. Un studiu publicat în Journal of Research in Personality a examinat acest fenomen prin observarea comportamentului nonverbal al deținuților în timpul interviurilor. Rezultatele sunt surprinzătoare și pun pe gânduri.

Limbajul corpului joacă un rol crucial în comunicarea interpersonală. Comunicăm nu doar prin cuvinte, ci și prin gesturi, priviri, posturi și, bineînțeles, prin mișcările capului. Aceste elemente sunt adesea considerate indicatori subconștienți ai gândurilor și emoțiilor noastre. La psihopați, aceste comportamente nonverbale se pot dovedi și mai semnificative, oferind informații valoroase despre starea lor mentală și trăsăturile de caracter. Studiul în cauză a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a analiza interviuri video a 507 deținuți de sex masculin din New Mexico. Cercetătorii au căutat să analizeze mișcările capului în timpul interogatoriilor, iar rezultatele au arătat comportamente surprinzătoare la indivizii cu trăsături psihopate pronunțate. Cercetătorii au descoperit că deținuții care au obținut scoruri mari pe scala PCL-R, care evaluează trăsături psihopate precum impulsivitatea, agresivitatea și manipularea, au avut tendința de a-și păstra capul complet nemișcat în timpul interviurilor.

Mișcările capului, cum ar fi încuviințarea din cap sau clătinarea din cap, sunt folosite în general pentru a exprima acordul, dezacordul sau pentru a regla ritmul conversației. Aceste gesturi pot reflecta, de asemenea, emoții subtile și pot facilita comunicarea. La psihopați, absența acestor gesturi ar putea fi o strategie deliberată de a evita dezvăluirea emoțiilor, consolidându-le astfel controlul asupra situației, menținând în același timp distanța emoțională față de ceilalți. Cercetătorii sugerează, de asemenea, că imobilizarea minții la psihopați ar putea fi legată de disfuncții ale amigdalei, partea creierului care reglează emoțiile și reacțiile sociale. Disfuncția amigdalei ar putea explica dificultatea psihopaților în a experimenta emoții sociale clasice, cum ar fi rușinea, vinovăția sau chiar compasiunea, și tendința lor de a părea reci și distanți în interacțiunile lor.

Deși studiul nu a avut ca scop diagnosticarea psihopaților exclusiv pe baza mișcărilor capului, descoperirile ar putea avea implicații importante pentru psihologia criminală și identificarea psihopaților în contexte non-clinice, cum ar fi interogatoriile poliției sau interogatoriile din închisori. Inteligența artificială, utilizată aici pentru a urmări mișcările fizice, ar putea îmbunătăți metodele de identificare a comportamentelor atipice asociate cu psihopatia, servind astfel ca un complement testelor psihometrice clasice.

Mai mult, această cercetare deschide calea către o mai bună înțelegere a mecanismelor neurologice care stau la baza psihopatiei. Ea sugerează că tulburările neurologice, cum ar fi disfuncția amigdaliană, pot influența nu doar emoțiile psihopaților, ci și modul în care aceștia se comportă social, ceea ce ar putea duce la noi strategii și intervenții de tratament.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România