Telescopul James Webb ar putea fi descoperit o nouă clasă de obiecte cosmice: steaua gaură neagră

Utilizând Telescopul Spațial James Webb, astronomii au identificat o versiune extremă a așa-numitelor “puncte roșii mici”, poreclite “Stânca”. Lumina emisă de acesta sugerează că ar putea reprezenta o clasă de obiecte cosmică neîntâlnită până acum, denumită “stea gaură neagră”.

Astronomii au descoperit un nou obiect care ar putea clarifica misterul “punctelor roșii mici” observate inițial de Telescopul Spațial James Webb (JWST) în 2022. Obiectul nou găsit, numit “Stânca”, indică faptul că punctele roșii mici ar putea reprezenta o clasă complet nouă de obiecte cosmice cunoscută sub numele de “stea gaură neagră”. Această ipoteză presupune că obiectul este de fapt o gaură neagră care absoarbe materie atât de rapid încât iluminează densul cocon de gaz care o înconjoară, făcând-o să strălucească asemenea unei stele.

Inițial, astronomii au propus explicații alternative pentru aceste puncte roșii minuscule. La început, s-a crezut că ar fi galaxii masive din universul timpuriu, iar mai târziu, au fost asociate cu găurile negre supermasive care absorb activ materie.

Totuși, toate aceste teorii sunt încă în curs de dezvoltare, astfel încât nu este clar dacă punctele sunt obiecte exotice sau pur și simplu o etapă în evoluția galaxiilor sau a găurilor negre. Când au fost descoperite pentru prima dată, punctele roșii mici au fost numite “spărgătoare de univers” deoarece păreau prea vechi pentru a exista în primele câteva miliarde de ani ale universului. Prin urmare, astronomii au căutat dincolo de tipurile standard de obiecte cunoscute pentru a găsi o explicație pentru ceea ce ar putea fi.

Au fost propuse două modele. “Una dintre posibilități este că Punctele Roșii Mici sunt galaxii extrem de masive și compacte cu o formare intensă de stele, ceea ce duce la densități stelare foarte mari în nucleul lor”, a spus Fabio Pacucci, astrofizician la Centrul de Astrofizică Harvard & Smithsonian, care nu a fost implicat în noul studiu. Acest scenariu sugerează că punctele roșii mici sunt galaxii minuscule, dar dense și bogate în stele, și că implică procese exotice, nevăzute anterior.

“Cea de-a doua posibilitate este că acestea găzduiesc găuri negre masive în centrele lor, care apar adesea ‘supramasive’ în comparație cu masa stelară a galaxiilor lor”, a explicat el pentru Live Science printr-un email. În ambele cazuri, roșeața ar fi datorată prafurilor enorme care înconjoară obiectul.

A doua explicație ar însemna că punctele roșii mici sunt galaxii alimentate de o gaură neagră masivă la centrul lor, asemenea unui nucleu galactic activ (AGN). Aceste galaxii alimentate de găuri negre nu seamănă cu alte tipuri de AGN-uri găsite în universul timpuriu, cunoscute sub numele de quasari — obiecte extrem de luminoase, alimentate de găuri negre supermasive mari, care sunt ușor de detectat deoarece nu sunt blocate de praf. Legătura dintre aceste două tipuri de populații rămâne neclară.

“Ambele explicații împing limitele înțelegerii noastre actuale despre evoluția timpurie a galaxiilor”, a adăugat Pacucci.