Telescopul spațial James Webb (JWST) a făcut recent o descoperire interesantă în adâncurile Universului: o galaxie unică care ar putea reprezenta o verigă lipsă în evoluția galaxiilor.
De la lansarea sa în 2021, telescopul spațial James Webb (JWST) a revoluționat înțelegerea noastră asupra Universului. Conceput pentru a observa zonele îndepărtate ale cosmosului, acest observator este capabil să capteze lumina infraroșie emisă de obiecte extrem de îndepărtate care datează din primele faze ale istoriei cosmice. Datorită instrumentelor sale ultra-sensibile, JWST poate explora regiuni din spațiu pe care telescoapele anterioare, cum ar fi telescopul spațial Hubble, nu le-au putut atinge. Obiectivul său principal este de a examina Universul timpuriu, la câteva sute de milioane de ani după Big Bang, pentru a înțelege cum s-au format primele galaxii și stele. Recent, astronomii au îndreptat acest instrument incredibil spre una dintre cele mai îndepărtate regiuni ale cosmosului. Spre marea lor surpriză, ei au identificat o galaxie diferită de oricare alta.
Numită GS-NDG-9422, această galaxie situată la mai mult de 13 miliarde de ani lumină de Pământ ne oferă o privire extraordinară a Universului așa cum a fost la un miliard de ani după Big Bang. Ceea ce îl face deosebit de intrigant este modul în care gazul său eclipsează lumina propriilor stele. Spre deosebire de galaxiile obișnuite în care stelele sunt principalele surse de lumină, aici sunt norii de gaz încălziți de stele ultra-masive care strălucesc cel mai mult. Aceste stele, care ard la temperaturi în jur de 80.000 de grade Celsius (aproape dublu față de cele observate în galaxiile mai apropiate), își încălzesc intens mediul.
După Big Bang, Universul a fost compus în principal din hidrogen și heliu, cele două elemente cele mai ușoare. Primele stele care s-au format, numite stele populației III, au fost probabil masive, extrem de fierbinți și de scurtă durată. Și-au ars combustibilul timp de câteva milioane de ani înainte de a-și termina viața într-o supernovă și de a elibera elemente mai grele în cosmos. Astronomii au căutat de multă vreme urme ale acestor stele timpurii, dar observațiile galaxiei 9422 nu arată semne directe ale prezenței lor. Cercetătorii au observat, în această galaxie, elemente mai complexe decât hidrogenul și heliul, ceea ce înseamnă că aceste stele probabil nu sunt stele primordiale. Ele rămân foarte exotice și ar putea face lumină asupra evoluției galaxiilor între primele generații de stele și cele pe care le cunoaștem astăzi. Concluziile au fost prezentate într-un articol publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
