Trecând fulgerător cu milioane de km/h, un obiect nebun rupe un os galactic în coloana vertebrală a Căii Lactee!

În inima Căii Lactee, un eveniment cosmic pe cât de spectaculos, pe atât de neașteptat tocmai a oferit un indiciu despre forțele extreme care sculptează galaxia noastră. Folosind o combinație de observații cu raze X și radio, astronomii au identificat un fel de „fractură” galactică într-un filament magnetic gigantic, cauzată – se pare – de un pulsar nebun lansat cu milioane de kilometri pe oră. Și dacă comparația cu o fractură osoasă pare uimitoare, ea este total justificată: imaginile surprinse seamănă într-adevăr cu radiografiile medicale ale unui femur rupt… doar că acest ”femur” are o lungime de 230 de ani lumină.

Denumit G359.13 – sau, mai poetic, Șarpele – acest filament este unul dintre cele mai lungi și mai luminoase observate vreodată în centrul galactic. El aparține unei familii ciudate de structuri subțiri și drepte, numite uneori „oase galactice”. Traversând galaxia precum fibrele nervoase, aceste filamente sunt alcătuite din particule încărcate și câmpuri magnetice intense și joacă un rol în arhitectura Căii Lactee care este încă puțin înțeles. Dar acum: în cele mai recente imagini surprinse de observatorul spațial Chandra (raze X) și de radiotelescopul sud-african MeerKAT, Șarpele prezintă o încrețire clară, ca un os rupt. Cauza acestei anomalii? Un pulsar rătăcitor, identificat chiar la locul fracturii.

Pulsarii sunt nucleele ultradense lăsate în urmă atunci când stelele masive explodează ca supernove. Acestea sunt stele neutronice care se rotesc la viteze foarte mari, uneori de câteva sute de ori pe secundă, emițând în același timp fascicule de unde radio și raze X precum farurile cosmice. Dar ceea ce este deosebit de interesant aici este faptul că acest pulsar pare să se fi ciocnit literalmente cu filamentul, distorsionându-i câmpul magnetic în acest proces și creând „fractura” vizibilă în imagini. Acesta ar fi traversat Șarpele cu o viteză estimată între unul și două milioane de kilometri pe oră, potrivit studiului publicat în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

Semnătura pulsarului este dublă: pe de o parte, el emite propriile raze X, detectate de Chandra; pe de altă parte, el produce o dâră de particule ultraenergetice (electroni și pozitroni) care bruiază emisiile radio ale Snake-ului. Această anomalie magnetică și luminoasă a fost cea care i-a pus pe cercetători pe urmele sale. Cu alte cuvinte, pulsarul nu a trecut doar prin filament. I-a perturbat arhitectura internă, modificând liniile câmpului magnetic precum o piatră aruncată într-un curent calm.

Acest eveniment ne reamintește în mod surprinzător că centrul Căii Lactee nu este un loc liniștit. Dimpotrivă, este un mediu dens, haotic și foarte energetic, în care coliziunile, fuziunile și perturbările magnetice sunt frecvente. Studiul șarpelui distorsionat oferă astronomilor o nouă fereastră asupra dinamicii interne a galaxiei și, în special, asupra modului în care obiectele cele mai extreme – cum ar fi pulsarii – pot influența structurile la scară foarte mare.

Dincolo de descoperirea spectaculoasă, evenimentul ilustrează importanța observațiilor cu mai multe instrumente: fără combinația dintre razele X ale Chandra și undele radio ale MeerKAT, ar fi fost imposibil să înțelegem ce s-a întâmplat în acest colț îndepărtat al galaxiei. De asemenea, arată că galaxia noastră este vie, în mișcare și uneori brutală – și că până și filamentele care au părut neschimbate timp de milioane de ani pot fi brusc distorsionate de un vizitator cosmic care trece în viteză.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România