De-a lungul istoriei geologice, America de Nord a fost modelată semnificativ de o placă tectonică care acum a dispărut aproape complet. Placa Farallon, care s-a subductat sub continentul american, a fost un factor crucial în formarea Coastei de Vest, prin forțarea unor lanțuri de insule mari să se ciocnească de continent. California, așa cum o cunoaștem astăzi, nu ar fi existat fără aceasta, iar unele fragmente rămase ale acelei plăci alimentează în prezent vulcanii din lanțul muntos Cascade.
Un articol recent propune o perspectivă inovatoare asupra influenței plăcii Farallon, care se resimte chiar și departe de coaste, în alimentarea unuia dintre cele mai remarcabile fenomene din America de Nord: hotspotul Yellowstone. Acesta a acoperit periodic continentul cu cenușă vulcanică. Noua teorie sugerează că dispariția plăcii a generat stresuri ce au deschis căi pentru ca roca topită să ajungă la suprafață.
Hotspoturile geologice sunt răspândite global și reprezintă zone unde materialul profund din interiorul Pământului ajunge la suprafață, departe de marginile plăcilor tectonice. De obicei, căldura care alimentează aceste hotspoturi provine din așa-numitele plume mantalice: bule de rocă topită împinse la suprafața mantalei prin convecție. În multe cazuri, pluma pare să rămână pe loc în timp ce plăcile tectonice se deplasează peste ea, creând un lanț de insule din ce în ce mai vechi pe măsură ce te îndepărtezi de hotspot.
Hotspoturile sunt în general asociate cu insulele, deoarece crusta oceanică, mai subțire, facilitează ascensiunea materialului topit spre suprafață comparativ cu crusta continentală, mult mai groasă. Totuși, există excepții, cea mai notabilă fiind hotspotul Yellowstone. Acesta pare să se comporte similar cu un hotspot oceanic, lăsând în urma sa un traseu de erupții masive de-a lungul Câmpiei Râului Snake, care se termină cu imensele caldere de sub Yellowstone-ul de astăzi.
Aceasta ar putea sugera că și Yellowstone este alimentat de o pluma mantalică. Dar există unele particularități care nu se potrivesc complet acestui model. De exemplu, erupțiile explozive care au creat Yellowstone au o chimie diferită față de imensele fluvii de lavă care au format Câmpia Râului Snake. De asemenea, există un decalaj între aceste două zone unde activitatea vulcanică este redusă.
Un articol publicat în numărul de ieri al revistei Science oferă o explicație alternativă: întregul fenomen este posibil datorită stresurilor generate de placa Farallon, acum dispărută.
Înainte de formarea plăcii Pacific, America de Nord se termina aproximativ la Munții Stâncoși. În larg se afla placa Farallon, un enorm bloc de crustă oceanică. Dar pe măsură ce placa Pacific s-a format și a început să se extindă, a împins placa Farallon spre est, subducând-o sub America de Nord. Acest proces a integrat o serie de lanțuri de insule în coasta de vest a continentului, contribuind la expansiunea sa până la forma actuală.
Sursa: Ars Technica
Poll: Care este teoria principală privind influența plăcii tectonice Farallon asupra fenomenului de hotspotul Yellowstone?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply