În apele tulburi ale fluviului Amazon, o descoperire recentă a atras atenția oamenilor de știință: o nouă specie de pește numită Myloplus sauron, datorită unei dungi negre, care amintește de Ochiul lui Sauron. A fost identificat după ce a fost confundat timp de aproape două secole cu o specie înrudită.
Myloplus schomburgkii este o specie de pește aparținând familiei Serrasalmidae, adesea confundată cu piranha datorită asemănării sale fizice. Această specie a fost descoperită pentru prima dată în Amazon în 1841 de către naturalistul și exploratorul german Richard Schomburgk, de la care își ia numele. Acești pești fac parte din familia pacus, originară din apele dulci din America de Sud, în special din Amazon și bazinele râurilor din jur. Din punct de vedere fizic, au o silueta asemănătoare cu piranha, dar cu diferențe anatomice semnificative. De exemplu, dinții lor sunt plati și mai mult ca dinții umani, care sunt proiectați mai degrabă pentru slefuire decât pentru a rupe. Această adaptare dentară indică o dietă orientată mai degrabă spre consumul de fructe și plante acvatice decât spre prădarea activă. Așadar, spre deosebire de piranha, pacusul nu este în general considerat o amenințare pentru oameni decât dacă se simt amenințați.
Acestea fiind spuse, cercetări recente arată că Myloplus schomburgkii nu este ceea ce pare. Oamenii de știință au folosit recent tehnici avansate de analiză genetică pentru a-i examina. Așa au descoperit că aveau de-a face, de fapt, cu trei specii distincte: Myloplus schomburgkii, Myloplus sauron și Myloplus aylans, care au fost prezentate într-un articol publicat în Neotropical Ichthyology.
Diferențele fiziologice observate subtil, cum ar fi numărul de vertebre, razele aripioarelor dorsale și configurația aripioarelor anale la femele, au ajutat la distingerea acestor specii trecute cu vederea anterior. Myloplus sauron își datorează numele unei dungi negre de pe corp, care seamănă izbitor cu Ochiul lui Sauron din epopeea literară a lui JRR Tolkien, datorită petelor portocalii strălucitoare. Cu toate acestea, acest pește este mult mai puțin agresiv decât omonim Stăpânul Inelelor, cu o dietă constând în principal din plante.
În ciuda asemănărilor morfologice și genetice dintre aceste specii, rămân întrebări cu privire la relațiile lor evolutive exacte. Cercetătorii iau în considerare diferite ipoteze, inclusiv evoluția convergentă în care specii distincte dezvoltă trăsături similare pentru a se adapta la mediul lor comun. Această descoperire subliniază încă o dată importanța crucială a cercetării continue în regiuni bogate în biodiversitate, cum ar fi Amazon. De asemenea, oferă noi perspective asupra evoluției și adaptării speciilor acvatice în ecosisteme complexe și în continuă evoluție.
