Rămășițele fosile ale unui individ care a trăit acum circa 40.000 – 30.000 de ani, descoperite în nordul Italiei, sunt considerate cele mai vechi urme ale unui hibrid umano-neanderthalian, se arată într-un studiu publicat în PloS ONE.
Dacă testele ulterioare vor confirma teoriile cercetătorilor, rămășițele vor fi, de asemenea, primele de acest gen care au fost descoperite vreodată. Testele genetice efectuate în ultimii ani pe fosile neanderthaliene au demonstrat că toți oamenii, excepție făcând nativii africani, au în ADN-ul lor între 1-4% gene de origine neanderthaliană. Fosila cu pricina a fost descoperită într-o grotă numită Riparo di Mezzena, din nordul Italiei. După vârsta acesteia, este cert că ambele specii umane trăiau în Europa în acel moment.
„După morfologia mandibulei, chipul individului din Mezzena ar fi arătat ca un hibrid între un neanderthalian clasic, a cărui bărbie era extrem de teșită, și un om modern, care prezintă o bărbie proeminentă”, susține Silvana Condemi, antropolog italian și coautor al studiului.
O primă analiză genetică a fosilei a arătat că ADN-ul mitocondrial al acesteia, care se transmite de la mamă la fiică, este unul neanderthalian, astfel că rămășițele aparțin, fără doar și poate, unei femei. De asemenea, interesant este faptul că un bărbat Homo Sapiens a fost cel care a întreținut relații sexuale cu o femeie din specia Homo neanderthalensis. Cum există dovezi certe că, în ciuda hibridizării celor două specii umane, neanderthalienii au preferat să trăiască separat, păstrându-și propria cultură, oamenii de știință teoretizează că astfel de uniuni erau rezultatul violurilor, ceea ce duce la ideea unei veritabile „purificări etnice” conduse de primii oameni.
