Confruntată cu încălzirea globală, fauna sălbatică trebuie să fie mai inventiva pentru a face față celor mai călduroase zile ale anului. O echipă de cercetători australieni a analizat cazul koala, dezvăluind o tehnică de autoreglare neobservată până acum la marsupial.
Un studiu recent, publicat în revista științifică Conservation Physiology, dezvăluie că urșii koala au capacitatea de a prezice vremea și, în special, de a detecta care vor fi cele mai călduroase zile ale anului. O abilitate uimitoare care permite marsupialelor să-și regleze temperatura corpului. Pentru a realiza studiul, oamenii de știință analizat, timp de două săptămâni, comportamentul unei colonii de koala din New South Wales în timpul unui val de căldură, cea mai caldă perioadă a anului.
În mod normal, urșii koala își mențin temperatura corpului la 36,3°C. În cea mai călduroasă zi a anului, temperatura la umbră ajungând la 40,8°C, temperatura corpului observată la animale a crescut și ea la 40,8°C. În dimineața aceleiași zile, temperatura urșilor koala din colonie a fost măsurată la 32,4°C, cea mai scăzută înregistrată vreodată, ca o anticipare a caniculei din acea zi. Aceste observații arată că animalul este capabil să-și regleze temperatura în mod optim pentru a face față celor mai calde condiții. Această adaptare ar permite urșilor koala să lase căldura corpului să crească odată cu temperatura aerului, mai degrabă decât să încerce să mențină o temperatură normală, de exemplu, folosind apă pentru a se răcori. Este o tactică adaptativă cu rolul de a reduce răcirea evaporativă. Dacă tehnica de autoreglare a urșilor koala le permite să facă față celor mai călduroase zile ale anului, cu încălzirea globală, această strategie i-ar putea, dimpotrivă, să-i pună în pericol. Asta deoarece animalele endemice din Australia nu pot suporta temperaturi semnificativ mai mari de 40°C.
Cum episoadele de caniculă și secetă care ar putea să se intensifice în viitor, koala și alte animale arboricole erbivore vor suferi crunt din cauza creșterii temperaturii, împingându-le spre limitele lor termice. De aici și importanța măsurilor de atenuare a încălzirii globale (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reîmpăduriri, crearea de coridoare ecologice, monitorizarea incendiilor etc.).