Prietenul meu – şi discipol întru SF – Aurel Cărăşel mi se plângea cândva că i se furase în tren una dintre cărţile mele – replica mea a fost: o ţară în care se fură cărţi este o ţară plină de perspective…
Vă redau, însă, frântura de dialog cu scriitorul craiovean nu ca să mă laud, ci ca să mă îngrijorez: căci, bunule cititor, din biblioteca ce se formează aproape de la sine, în mod natural în demisolul Casei lui Caragiale ce ne adăposteşte redacţia (Bucureşti, Strada Maria Rosetti, Nr. 5) încă nu s-a furat nici o carte… Se întâmplă asta pentru că paginile de „literatură de ştiinţă” sunt prea absconse, prea greu digerabile faţă de, să zicem, un „policier” de Agatha Christie sau o carte despre mistere? Tot ce se poate…
Noi, la redacţie, mereu în luptă cu Entropia, încă nu ne lăsăm deranjaţi de căldura verii. Cătălin se pregăteşte de fugărit o nouă eclipsă de Soare dar şi, împreună cu Marc, a lansat din Bărăgan alt balon în stratosferă, Alex şi Cristian încearcă să vă convingă, în aceste pagini de vară, că răcoarea Lunii poate stârni mediul de afaceri al Terrei (vezi „Dosarul Selena”), Claudiu vă ademeneşte în lumea de gadget-uri pe care Cornul Abundenţei Inginereşti îl revarsă peste noi fără oprire, Adrian îşi continuă bătălia pentru reintroducerea Evoluţionismului în normalul societăţii mioritice, Răzvan croşetează artistic ambuscadele noastre duse în numele Puterii a Patra din statul planetar al lui Homo sapiens, Puterea Ştiinţelor şi a Tehnologiilor.
Ne mişcăm din Suceava (ROSEF, Concursul de Inventică al Elevilor, organizat de foarte stimabilul ONG „Cygnus”) în Bărăgan (lansare de balon), de la mitingul de Ştiinţă din Grădina Zoologică a Sibiului şi tabăra Ucăi Marinescu de la Peştera la întâlnirea cu fanaticii dacologi de la Buzău, apoi, în august, la „Atlantykron”-ul de ştiinţă şi imaginaţie de la Capidava, din mijlocul Dunării, şi tabăra de matematicieni premianți „Cangurul” de la Straja, de lângă Lupeni.
S&T este prezentă, stimaţi cititori, în peisajul cultural românesc, fie iarnă, fie vară – pentru că suntem conştienţi că informarea şi educaţia nu trebuie să aibă odihnă. Acest număr al revistei noastre este, cum spuneam, un număr de vară, nu-i aşa, relaxant (l-am construit şi cu nepreţuitul sprijin al colaboratorilor noştri de drum lung Andrei Dorobanţu, Alexandru Ecovoiu, Claudiu Tănăselia), ceea ce mă face să intru în pielea colportorului de ştiinţă şi să mă lansez în bârfe de prin cotloanele lobului frontal al Civilizaţiei Omului:
- Pe GPS-ul (Global Political Square) de la CNN, comentatorul meu favorit, Fareed Zacharia, l-a avut ca invitat pe astronautul american (get-beget…) Leroy Chiao, care fusese invitat să viziteze şantierele cosmice chineze. Americanul Chiao s-a întors acasă convins că taikonauţii vor debarca foarte curând pe Lună; unde ar trebui să mergem şi noi, spune americanul Chiao, înainte de a demara colonizarea planetei Marte.
- Tot de la GPS (şi legat de informaţia anterioară) aflăm că Michael Bloomberg, fost primar al New York-ului şi proprietar al unui faimos post de televiziune, a scos recent din buzunaru-i (adânc) 100.000.000 milioane dolari, cu care a cumpărat o suprafaţă mare de teren, în buricul târgului, pentru construirea campusului universităţii de ştiinţe aplicate Cornel University. În colaborare cu Tehnion – Israel, Cornel University va antrena în cercetare inginerii pe coasta de Est a SUA, la concurenţă cu Silicon Valley, pregătind paşii Viitorului Apropiat; cu siguranţă şi pe cei legaţi de colonizarea Lunii, a planetei Marte, a orăşelelor spaţiale Lagrange.
- Galaxie ancestrală: astronomii au descoperit recent că EGS-zs8-1 s-a format acum 13 miliarde de ani, adică la numai 800 de milioane de ani după Big Bang, făcând probabil parte din roiul primordial de galaxii, „fabricat” de Univers imediat după ce Tabloul lui Mendeleev se va fi completat cu elementele naturale.
- Acum 39 de ani, când mă căţăram pe piramidele de la Teotihuacan (ispravă relatată în cartea „Enigmatic, Pământul”), nu-mi închipuiam că Piramida Soarelui şi Piramida Lunii mai pot ascunde şi alte secrete. Dar arheologii care au scormonit sub piramida lui Quetzalcoatl au descoperit pe fundul unui tunel lung de 103 metri, la 18 metri adâncime, un lac de mercur! Mister total…
- Succesorul la prestigiosul „Premiu Moore” al românului din Râmnicu Vâlcea, studentul bucureştean Ionuţ Budişteanu a fost anul acesta canadianul (de viţă veche) Raymond … Wang. Acesta a propus o tehnologie care reduce cu 98% numărul microbilor inhalaţi de pasagerii unui avion.
- Un tren de pasageri din Japonia a atins viteza record de 603 km/oră! Recent, într-o călătorie Cluj-Napoca – Bucureşti, trenul în care mă aflam i-a bucurat pe pasageri cu o foarte sigură şi relaxantă viteză medie de… 48 km/oră.
- Pe 14 iulie, sonda „New Horizon” a ajuns în apropierea planetoidului Pluton; „Rosetta” însoţeşte în continuare cometa „Ciuriumov-Gherasimenko” în drumul său în jurul Soarelui; surprinzător, Emiratele Arabe Unite anunţă că vor lansa sonda „Hope” spre Marte în 2020.
- AlgoSource Technologies, spin off de pe lângă Universitatea din Nantes anunţă că şoselele din viitor vor fi acoperite cu biobitum, fabricat din alge; şi tot din laboratoarele europene aflăm că 12 noi OMG-uri (organisme modificate genetic) au fost recent acceptate de Comisia Europeană, printre ele specii de porumb, soia, bumbac, rapiţă, flori.
- Mai nou, esenţială pentru teoreticieni pare a fi teorema Amaliei Enny Nother: „Simetriile nasc legile conservării”. Şi dacă nu ştiaţi, aflaţi că quarcii reprezintă doar 1-2% din masa unui corp, restul fiind acoperit de energia generată de interacţiile lor.
- Panseu (pe care îl împărtăşesc necondiţionat) al doctorului în Fizică Gregory Benford, profesor la la foarte avangardista universitate California Irvine şi scriitor SF cu cincisprezece romane şi zeci de povestiri premiate: „Dacă nu desluşim linia ţărmului dintre teoriile ştiinţifice bine înrădăcinate şi oceanul imens al adevărurilor încă nedescoperite – cum am putea oare să ne măsurăm Progresul?”.
Şi pentru că e vară, să încheiem cu POLITIQUE FICTION:
Planeta se răscoală, declară profesoara britanică Ruth Fox într-un număr recent al revistei „New Scientist”: politicienii sunt la fel peste tot, partidele politice se transformă în găşti la cheremul factorilor de influenţă (n.a.: lobby-ştii); a apus domnia clerului, a monarhilor, nobilimea a ieşit din istorie, puterea burgheziei bogate se va subţia curând – CE URMEAZĂ?
We, the people: Democraţia trebuie să evolueze. Naşterea internetului i-a slăbit pe politicieni, căci democraţia fluidă înseamnă transferul votului către specialist – democraţia deliberativă (teoretizată de James Fishkin de la Stanford University) s-a aplicat cu succes la experimente de la G1000 (Belgia), în China, în Brazilia (buget participativ): rezolvarea unor probleme sociale a fost încredinţată unor Parlamente / Consilii formate din reprezentanţi aleşi prin tragere la sorţi din categorii profesionale cu greutate socială
Eexemplu: în regiunea Nanjing, bugetul anual a fost încredinţat unui grup format din profesori, țărani, muncitori, militari, proporţional cu ponderea lor în populaţie; rezultatul a fost net superior celor obţinute anterior de administraţia „consacrată”. Pe cale de consecinţă, s-ar putea ajunge ca, la un moment dat, profesioniştii să-şi aleagă ei înşişi miniştrii de resort?
