S-ar putea crede că un lac, acoperit de milioane de ani cu un strat gros de câteva sute de metri de gheață, ar trebui să fie steril, adică lipsit orice formă de viață. Lucrurile se pare că nu stau deloc așa, ceea ce deschide calea unor ipoteze îndrăznețe privitoare la viața extraterestră.
Lacul Whillans, din Antarctica (care face parte dintr-o structură mai complicată alcătuită din mai multe lacuri subglaciale interconectate), are o adâncime de numai 1,5 m, o suprafață de aproximativ 50 km pătrați, și este acoperit în permanență cun strat de gheață gros de aproximativ 800 m. La sfârșitul lunii ianuarie, o echipă de cercetători din cadrul proiectului Wissard, din Marea Britanie, Rusia și SUA, au reușit să finalizeze forajul prin care a fost străpuns stratul gros de gheață care acoperă lacul și să recolteze eșantioane de apă.
În aceste eșantioane au putut fi văzute, la microscop, microorganisme. Deocamdată, în absența unor analize amănunțite, care vor fi efectuate în SUA, nu se poate spune căror specii aparțin bacteriile descoperite în lacul Whillans. Se știe doar că microorgansimele descoperite nu sunt rezultatul unei contaminări din timpul forajului. Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au căutat în eșantioanele recoltate o anumită enzimă, numită ATP (adenzoin trifosfat), care transportă energia chimică în interiorul celulelor. Prezența ATP este un indiciu că avem de-a face cu microorganisme vii. Studiindu-se concentrația de ATP în eșantioanele recoltate s-a constatat că aceasta era mai mare în probele recoltate din lac, decât în cele recoltate din gaura de foraj. Putem afirma astfel, cu destulă siguranță, că microrganismele recoltate din lac nu sunt rezultatul unei contaminări de la suprafață. Urmează ca analize de detaliu să ne arate căile prin cere aceste microorganisme reușesc să supraviețuiască în condiții extreme, la temperaturi medii de -0,5 grade Celsius, în absența nutrienților și a luminii solare. Vom mai spune că un foraj similar, efectuat în lacul subglacial Vostok, nu a oferit indicii asupra existenței vieții subglaciale, dar sunt așteptate noi analize.
De ce este importantă această descoperire în ceea ce privește viața extraterestră?
Știm că pe Marte există cantități imense de apă sub formă de gheață, dar este posibil ca în anumite condiții, în subsolul marțian, să găsim apă în stare lichidă. De asemenea se presupune că pe satelitul Europa al planetei Jupiter, există un imens ocean acoperit de un strat foarte gros de gheață. În ambele cazuri am avea condiții oarecum similare cu cele existente în lacul Whillans. Din momentul în care am descoperit viață în lacul subglacial din Antarctica, nu mai suntem pe teritoriul speculațiilor în ceea ce privește existența vieții pe cele două corpuri cerești, amintite mai devreme. Intrăm în domeniul ipotezelor, care urmează a fi confirmate (sau infirmate) prin misiuni spațiale dedicate explorării directe a eventualelor lacuri subterane de Marte și a posibilului ocean de pe Europa.
Surse: Proiectul Wissard, New York Times, National Geographic
