5
(1)

Pe seama poluării produse de activitatea umană sunt puse încălzirea globală și schimbările climatice. Dacă acestea provoacă temeri pe termen mediu și lung, pe termen scurt poluarea devine mult mai periculoasă din cauza afectării directe a sănătății umane. De aceea apar din ce în ce mai multe studii care ne relevă noi legături între poluare și diverse afecțiuni grave.

Organizația American Psychological Association (Asociația Psihologilor Americani – APA) a dat publicității studiul numit „Smog in our brains” (Smogul din creierele noastre), prin care se prezintă dovezi legate de efectele aerului poluat asupra abilităților cognitive ale copiilor și asupra creșterii riscurilor adulților și celor în vârstă de a suferi degradări rapide ale memoriei, ba chiar și o creștere a nivelului de depresie.

Conform doctorului Paul Mohai, de la Școala pentru Resurse Naturale și Mediu din cadrul Universității din Michigan, „aceste rezultate ar trebui luate foarte în serios; nu cred că legătura între poluarea aerului și performanțele copiilor în școală a fost până acum vizibilă”. Cu alte cuvinte, poluarea aerului nu afectează doar sistemul respirator și cel cardiovascular, ci și funcționarea creierului.

poluarea-aerului-creier---stiinta-tehnica-1

De exemplu, într-un studiu derulat timp de 10 ani pe un eșantion de 200 de copii din Boston, încă de la nașterea acestora, s-a observat că aceia care au fost expuși mai mult la emisii de tip „black carbon” (particule de carbon) au avut rezultate foarte proaste la testele de memorie și de inteligență.

De asemenea, în cadrul unui studiu pe copii între 6 și 7 ani, din New York, cercetătorii au remarcat că subiecții care au fost expuși unor niveluri mari de hidrocarburi policiclice aromate încă din faza de fetuși în uter au ajuns să experimenteze frecvent probleme de concentrare a atenției, dar și de anxietate și depresie.

Nu doar atât: particulele fine rezultate din activitatea industrială, termocentrale și arderea carburanților în motoarele autovehiculelor contribuie la accelerarea bolilor degenerative ale creierului. Cu alte cuvinte, adulții sau cei în vârstă cu predispoziție genetică spre astfel de boli (de la demență până la Alzheimer) sunt extrem de afectați de poluarea aerului.

Revenind la fetuși, INRA (Institut National de la Recherche Agronomique, din Franța) a realizat un studiu amplu pe… iepuri – deoarece sângele acestor animale au proprietăți similare cu al oamenilor. Un grup de animale gestante a fost expus unui aer poluat, la fel ca în marile metropole, iar celălalt grup a avut parte de aer pur, nepoluat.

Rezultatele au fost neplăcut de surprinzătoare: fetușii din primul grup au înregistrat modificări structurale, de la volumul cranian mai redus la talia mai restrânsă, cu probleme grave de sănătate generală. Pe scurt, nanoparticulele din aerul poluat (în special nanoparticulele de NOx și CO provenite de la motoarele diesel) contribuie direct la subdezvoltarea fetusului, penetrând placenta și orice „barieră” organică.

poluarea-aerului-creier---stiinta-tehnica-2
Monitorizarea prin ultrasunete a placentei – structura și vasele sangvine

Mai mult, cercetătorii sunt de părere că afecțiunile riscă să se transmită chiar și la următoare agenerație, deoarece aceste nanoparticule poluante afectează celulele chiar la nivel molecular, cu consecințe directe asupra informației biologice. Cu alte cuvinte, crește exponențial riscul de boli grave al nou-născuților.

Concluzie

Nu sunt prea multe de spus, decât că începem să avem din ce în ce mai multe dovezi ale efectelor foarte nocive ale poluării asupra omului – asta deoarece, în ultimii ani, instituțiile și organizațiile din domeniul sănătății iau mult mai în serios această problemă și realizează studii din ce în ce mai concludente.

Rezultatele n-ar trebui să rămână doar la rangul de alertă, ci ar trebui să influențeze cât mai repede și în mod direct politicile de control al poluării. Trebuie menționat că sunt deja decenii de când au fost fixate niște limite considerate acceptabile pentru diversele emisii poluante – aceste limite trebuie regândite, în funcție și de noile studii privind efectele poluării asupra sănătății umane.

Cu alte cuvinte, dacă nu vrem să ajungem „cu un picior în groapă”, depindem în mod direct de factorul politic și de deciziile celor care ne conduc privind standardele pe care trebuie să le respecte industria. Altfel e clar că poluarea pur și simplu ne amenință în mod direct însăși existența și noile generații.

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 5 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 1

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?