4.3
(11)

În această vară, Arctica este afectată de incendii forestiere de o amploare fără precedent, alimentate de condiții meteorologice excepțional de calde și uscate. Aceste incendii, concentrate în principal în Republica Sakha din Rusia, evidențiază efectele alarmante ale încălzirii globale asupra acestei regiuni reci, de obicei. Datele recente de la Serviciul Copernicus de Monitorizare a Atmosferei (CAMS) al Uniunii Europene dezvăluie, de asemenea, o creștere dramatică a emisiilor de carbon în urma incendiilor, reflectând o tendință îngrijorătoare care ar putea avea repercusiuni globale.

În iunie 2024, incendiile din Siberia au emis 6,8 megatone de carbon, potrivit datelor Serviciului de monitorizare a atmosferei Copernicus (Copernicus Atmosphere Monitoring Service, CAMS). Această cifră reprezintă a treia cea mai mare din ultimele două decenii, după recordurile din iunie 2020 și 2019, cu 16,3 și, respectiv, 13,8 megatone de carbon. Mark Parrington, cercetător senior la CAMS, subliniază că aceste incendii, deși tipice în timpul lunilor de vară din Arctica, au atins niveluri îngrijorătoare din cauza condițiilor meteorologice mai calde și mai uscate. „Este a treia oară din 2019 când observăm incendii importante în Arctica, care arată o creștere semnificativă a incendiilor extreme în această regiune în ultimele două decenii.”

Grafică realizată cu ajutorul CAMS, care arată deplasarea aerosolilor în zona arctică, ceea ce corespunde cu fumul rezultat în urma incendiilor de pădure.

Aceste evenimente nu sunt incidente izolate, ci fac parte dintr-o tendință mai amplă legată de schimbările climatice globale. Arctica se încălzește în prezent de cel puțin patru ori mai repede decât restul planetei, creând condiții propice pentru aprinderea și răspândirea incendiilor forestiere. Impactul acestor incendii nu se limitează la această regiune. Așa cum am menționat anterior, incendiile forestiere din Arctica eliberează cantități enorme de carbon, contribuind astfel la încălzirea globală și accelerând topirea permafrostului. Eliberarea metanului din permafrost ar putea apoi, la rândul ei, să amplifice și mai mult încălzirea globală, creând un cerc vicios greu de spart.

Problema incendiilor de vegetație nu se limitează la Arctica. În America de Sud, zonele umede din Pantanal (cea mai mare regiune tropicală umedă din lume situată în Brazilia, Bolivia și Paraguay) se confruntă și cu incendii de o intensitate fără precedent. Potrivit observațiilor CAMS, activitatea incendiilor de vegetație din Pantanal este cea mai intensă din ultimele două decenii, după un sezon ploios excepțional de uscat. Această regiune, în mod normal mlăștinoasă și bogată în biodiversitate, este acum devastată de flăcări, punând în pericol multe specii de animale și plante. Incendiile din Pantanal, ca și cele din Arctica, sunt agravate de schimbările climatice. Condițiile meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură și secetele prelungite, fac ecosistemele mai vulnerabile la incendii. Consecințele ecologice și economice ale acestor incendii sunt imense. Ele afectează nu numai biodiversitatea locală, ci și mijloacele de trai ale comunităților umane dependente de aceste ecosisteme.

Aceste evenimente evidențiază încă o dată urgența de a lua măsuri concrete pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a proteja ecosistemele vulnerabile. Viitorul planetei noastre depinde de capacitatea noastră de a răspunde eficient acestor provocări.

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 4.3 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 11

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?