Probabil am mai folosit acest titlu, dar n-am încotro, îl repet, căci, de când m-am „înhăitat” fericit cu Marc, Cristian, Cătălin, Claudiu, Răzvan, Adrian, Alex, Oraan (n‑am greșit, părinții i-au ales doi „a” în nume la botez!), lunile de vară înseamnă un aprig și plăcut consum de lucru mecanic, intelectual și nu numai.
Dacă mai adaug că printre camarazii-de-arme ai revistei se află „Cygnus”-ul sucevean, tribul inventicii din Iași si think-tank‑ul de științe de frontieră al profesorului Adrian Restian, plus Atlantykron-iștii lui Sorin Repanovici, plus reprezentanții unor mari institute de cercetări cu care colaborăm (IFIN-HH, cu al său faimos ELI-NP, COMOTI, INCAS, ICSI Rm. Vâlcea, INCD-urile din Constanța sau Tulcea) și colaboratori de talia efervescentului doctor Radu Dop, a doctorului în fizică Andrei Dorobanțu și a fizicianului pasionat de explorare spațială Claudiu Tănăselia, vă dați seama că ideea de perpetuă mișcare ni se incumbă epigenetic, ne obligă să rămânem în starea de colibri care nu au încotro, își fac partea lor, slujind școala românească prin educația pentru știință.
(Amintesc: obiectivul nr. 1 al S&T este înființarea unui club de știință în fiecare școală românească, acțiune la care, până acum, am avut sprijinul entuziast al precedentului Ministru al Educației, profesorul universitar Adrian Curaj)
Intru acum în substanța editorialului și vă prezint câteva frânturi dintr-un fel de… reportaj duplex. Pe care îl încep cu manifestarea ROSEF de la Suceava, finala națională a concursului de creație științifică-tehnică pentru elevi. Organizată de Inspectoratul Școlar Județean, Universitatea „Ștefan cel Mare” și Societatea Științifică „Cygnus” (strașnică echipa lui Dan Milici, Victor Șurac, Cristi Pârghie, Mircea Nanu, a doamnei Anca Greculeac!), manifestarea a strâns la Suceava peste o sută de elevi, grupați în jurul a 52 de lucrări.
Voi menționa doar trei dintre acestea: constănțenii de la Liceul Tehnic „Ovidiu” (Vlad-Matei Ianculescu, Iulian Răzvan Roman, Răzvan-Corneliu Dinu și Victor-Andrei Rădoi, din grupele de Inventică coordonate de profesorii Maria Sorina Leu, Marian Sârbu și Valerica Baban) au fost premiați pentru „Aeromodel autonom multirol” și „Multirotor autonom multirol”, iar Roxana-Mihaela Bălașa de la liceul bucureștean „Dimitrie Bolintineanu” a fost laureată la categoria ei de vârstă pentru „Eu am soluția combaterii bio-ecologice a gândacilor de bucătărie!” (fata chiar inventase un fel de tehnologie care merită remarcată; au ajutat-o profesorii ei, Valeria Purcărea-Ciulacu și Ștefan Lungulete).
Dincolo de organizarea, ca de obicei impecabilă, trebuie din nou să remarcăm inițiativa directorului general al institului de cercetări ICPE-CA, foarte respectatul inginer Wilhelm Kappel, de a „ademeni” spre cercetare elevii unor licee bucureștene de prestigiu, oferindu-le spațiu de manevră în laboratoarele institutului, ba chiar înființând pentru ei Centrul de Cercetare Științifică „Alexandru Proca” (sub oblăduirea entuziastului inginer Mircea Ignat).
Concursul ROSEF, dintre ai cărui participanți vor fi aleși elevii care vor participa la finala Intel-ISEF din SUA (amintesc că, în urmă cu puțini ani, elevul vâlcean Ionuț Budișteanu a fost unul dintre premianți), avea șansa să se transforme în Olimpiada Creatorilor de Știință și Tehnică: fostul ministru al Educației și Cercetării, profesorul Adrian Curaj încurajase pasul înainte. Din păcate, sarabanda ilogică a schimbărilor din ministerul lui Spiru Haret l-a trimis pe inginerul automatist Adrian Curaj spre alte orizonturi, așa că Olimpiada ROSEF mai are de așteptat…
Al doilea paragraf al reportajului vă informează asupra unor acțiuni desfășurate la Iași în organizarea Institutului Național de Inventică și a universitarilor locali. Profesorul Neculai Eugen Seghedin a fost sufletul simpozionului „Inventica 2016” în cadrul căruia au fost omagiați trei creatori moldoveni dispăruți de curând: profesorul Vitalie Belousov, inventatorul de inventatori, profesorul Mariana Caluschi, psiholog și profesorul sucevean Dorel Cernomaz, autor a peste o sută de invenții.
Eu am avut onoarea să primesc, în numele revistei noastre, o „Diplomă de Excelență” („în semn de omagiu și prețuire pentru sprijinul constant acordat Școlii Ieșene de Inventică”); și am avut imensa plăcere de a mă întâlni cu un expozant de mare valoare, Inginerul băimărean Jack Goldstein, absolvent al Facultății de Chimie din Iași, despre a cărui tehnologie de recuperare a aurului și argintului din haldele de steril (fără cianuri!) am scris acum câțiva ani în revistă – domnul Goldstein mi-a spus că articolul a fost preluat de mai multe publicații, tradus în limba engleză, ceea ce probabil a ajutat, căci un tânăr maramureșean a înființat o stație pilot („Ortac Resources Limited”) în care o companie slovacă (!) a investit o sumă frumușică pentru dezvoltarea, în România, a unei idei românești!
Remarcabil, de asemenea, mi s-a părut efortul profesorului doctor inginer Corneliu Oniscu, care încearcă să impună – și are succes – biostimulatorul ASFAC-BCO-4 în diverse culturi vegetale. Cum personal sunt convins că „România rurală 2050” va fi o deviză pe care, în curând, o vor lua în seamă toți românii, promitem să ne implicăm în diseminarea ideilor profesorului Oniscu, în popularizarea Agro-parcurilor pe care le propune drd. Denis Diaconescu, în aducerea la lumină a roadelor minților cercetătorilor din universități și institute agricole.
Mai adaug, tot relativ la ieșeni, că în 20-21 mai a avut loc în capitala Moldovei românești „EuroInvent”, expoziție de creativitate și inovație, organizată de asemenea de Institutul de Inventică (grupul profesorului universitar Ion Sandu) și universitățile locale.Vara fierbinte continuă la Avrig unde, în lipsa unui răspuns din partea Inspectoratului Școlar Județean, am redus durata Taberei de Știință la doar trei zile (17-19 iulie). Echipa S&T și colaboratori de prestigiu (profesorii Radu Dop, Corneliu Bucur, Pierre de Hillerrin, Florin Munteanu, Sorin Repanovici, Denis Diaconescu) vor fi prezenți, după care întregul grup se va strămuta la „Atlantykron”-ul de la Capidava, aflat în anul acesta la a XXVII ediție (!), pentru cele opt zile tradiționale de „știință de plăcere” pe care invitații lui Sorin Repanovici știu atât de bine să le organizeze.
Mai remarc o foarte promițătoare întâlnire la care practic m-a „târât” profesorul Radu Dop, cu ONG-ul „The Open Network”, o inițiativă româno-flamandă care se implică în principal în susținerea vârstnicilor rămași singuri din satele românești – în discuția pe care am avut-o cu foarte stimabila doamnă doctor Cristina Vladu, i-am propus o alianță cu revista noastră pentru a ne ajuta să împlinim ce socotim a fi – repet! – ținta noastră numărul unu, un club de știință în fiecare școală – dar și pentru a milita pentru punerea în practică a unei idei lansate de profesorul Adrian Curaj: masa de prânz a elevului român, cel puțin pentru elevii de la sate.
Și vă rog să remarcați că în numărul de față am lansat un voluminos dosar special încărcat de mistere care se învârt în jurul Principiului al II-lea al Termodinamicii. Ceea ce înseamnă olecuță de polemică între mine (ne-sceptic de felul meu) și prietenul Cristian Român (sceptic combatant). Alături de care veți avea rubricile obișnuite de gadget-uri (Claudiu Andone), astronomie (Cătălin Beldea, Claudiu Tănăselia), ecologie (Oraan Mărculescu) și neuroștiințe (Alex Safta), de experimentele pe care le propune Cristian Român, de articolele și noutățile din Arheologie și Istorie ale lui Adrian Nicolae, de editorialul combativului Marc Ulieriu.
Iar dacă art directorul Răzvan Anghelescu reușește coperta și ilustrația în pagini la fel de bine ca în precedentele două numere ale S&T, ne vom bucura să vă oferim un produs intelectual care să vă facă să mai uitați de vara fierbinte
