de Silviu Covaliov
Încă din anii ’60, Marea Neagră a pierdut mai mult de jumătate din speciile de alge verzi, brune și roșii, din cauza substanțelor folosite ca îngrășăminte în agricultură, substanțe pe care Dunărea le a adunat în drumul ei.
Poluarea a afectat și viețuitoarele marine, dar, din păcate, nu s-au luat măsuri semnificative de protejarea ecosistemului acvatic. Așa se face că, în anul 2010, Institute of Biology of the Southern Seas, prin vocea doctorului în științe biologice Iuri Tokarev, avertiza că mai avem în Marea Neagră doar scrumbie, șprot și hamsie.
În prezent, până și scrumbia este pe cale de dispariție, iar șprotul și hamsia reprezintă 90% din totalul rezervelor de pește din Marea Neagră! În trecut, au existat sturion, cambula, lufar, chefal etc. Acesta nu este un fenomen local, la scară planetară mii de specii dispar pentru totdeauna.
Printre programele de finanțare care încurajează găsirea de soluții pentru frânarea și stoparea declinului diversității biologice se numără și Programul Operațional comun „Bazinul Mării Negre“ 2014-2020, al cărui obiectiv general este îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor din regiunile din Bazinul Mării Negre prin creștere sustenabilă și protecția în comun a mediului. Eforturile organismelor de mediu, ale reprezentaților societății civile și ale instituțiilor de cercetare se concretizează în proiecte care să dezvolte inițiative pilot, prin colaborare și experiențe comune.
O inițiativă de acest gen este proiectul Monitorizarea comună pentru protecția mediului în țările bazinului Mării Negre BSB, care are ca scop rezolvarea problemelor comune ale parcurilor naturale și ale ariilor protejate din bazinul Mării Negre. Proiectul se bazează pe expertiză ACTORPUS (Asociația pentru Cultură, Tehnologie, Educație și Dezvoltare – Universitatea Plovdiv – Strandja), Bulgaria; Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”, România; Centrul Regional de Mediu pentru Caucaz filiala Armenia, Armenia și SABUKO (Societatea pentru Conservarea Naturii), Georgia.
Fiecare partener a ales ca zonă de implementare o arie cu statut de protecție a biodiversității la nivel național sau internațional: Parcul Natural Strandja, Bulgaria; Rezervația Biosferei Delta Dunării, România; Parcul Național Dilijan, Armenia și o parte din ariile protejate din Georgia.
Fiecare partener a achiziționat și a instalat în zonele de implementare senzori automați de monitorizare a calității aerului și apei. Experții cooptați în proiect au selectat, în funcție de durata și bugetul disponibil, o serie de unități de monitorizare constând din specii și habitate protejate, precum și o serie de specii alohtone invazive care au fost investigate utilizând o metodologie dezvoltată în comun de toți partenerii.
Este pentru prima dată când un astfel de proiect utilizează o abordare inovativă pentru a obține date de mediu pentru observarea în comun la distanță a teritoriilor care sunt influențate de schimbările climatice și de influențele antropice, întrucât toate ariile protejate investigate sunt zone populate, în care se desfășoară activități economice: pescuit, exploatarea resurselor naturale regenerabile, turism. Este o adevărată provocare pentru administratorii acestora de a păstra echilibrul între conservarea naturii și dezvoltarea comunităților locale. Orice demers de a oferi soluții de bune practici și recomandări în ceea ce privește protejarea ecosistemului este binevenit pentru a eficientiza activitățile administratorilor.
Rezultatele proiectului se vor vedea pe o platformă inteligentă care va colecta, procesa și analiza datele de mediu, prin serviciul cloud bazat pe web pentru colectarea datelor din rețelele de senzori automați și serviciul cloud bazat pe web pentru stocarea de conținut foto și video obținut în mare parte cu ajutorul dronelor.
La finalul proiectului, fiecare partener își va disemina rezultatele în mod direct către cei interesați, cu precădere către instituții de mediu și actori locali din zona de implementare, pentru ca experiența dobândită să le servească, prin sesiuni de instruire. În cadrul acestora, vor fi abordate rezultatele obținute privind sursele și formele de presiune existente și potențiale evaluate asupra zonelor cheie din teritoriile protejate din Bazinul Mării Negre, precum și o listă de măsuri propuse să fie întreprinse pentru protejarea ecosistemului, reducerea poluării, a impactului și pentru restabilirea echilibrului ecologic al zonelor monitorizate.
Ne dorim ca astfel de inițiative să se desfășoare pe termen cât mai lung, pentru a căpăta o anvergură mai mare și o experiență cât mai vastă. Pentru aceasta, partenerul inițiator al proiectului, ACTORPUS (Asociația pentru Cultură, Tehnologie, Educație și Dezvoltare – Universitatea Plovdiv), a renovat și a inaugurat în luna iulie a acestui an, în localitatea Ahtopol din Bulgaria, un centru pentru desfășurarea de activități de monitorizare și cercetare comună a mediului pentru partenerii proiectului, dar și pentru alte entități de mediu interesate. Avem certitudinea că această inițiativă a pus bazele viitoarelor măsuri concrete pentru a reduce și a stopa cât mai mult declinul diversității biologice și pentru a păstra echilibrul ecologic al planetei.
