Geofizicienii au făcut recent o descoperire fascinantă pe Marte: un mare ocean subteran ar putea fi ascuns sub suprafața planetei roșii. Această descoperire, prezentată într-un articol publicat în PNAS, ridică întrebări cu privire la potențiala prezență a vieții pe Marte datorită caracteristicilor similare dintre acest ocean subteran și mediile locuibile de pe Pământ.
Misiunea InSight (Interior Exploration using Seismic Investigations, Geodesy and Heat Transport) a NASA a fost lansată în 2018. Spre deosebire de misiunile anterioare, care s-au concentrat pe suprafața și atmosfera planetei, InSight studiase modul în care interiorul lui Marte, folosind un set de instrumente sofisticate. Printre aceste instrumente a fost un seismometru ultra-sensibil, conceput pentru a detecta și măsura cutremurele marțiene și alte activități geofizice, cum ar fi impactul meteoriților și mișcările tectonice. Datele colectate de InSight le-au permis cercetătorilor să identifice cutremure de până la magnitudinea 5, care apoi au furnizat informații valoroase despre structura internă a planetei. Folosind aceste date seismice, oamenii de știință au reușit să cartografieze elemente precum grosimea crustei, adâncimea și compoziția nucleului, precum și temperaturile din interiorul mantalei marțiene.
Această abordare este similară cu cea folosită pentru a identifica acviferele și depozitele de petrol de pe Pământ. De fapt, analizând datele InSight, cercetătorii au identificat recent dovezi care sugerează prezența unui ocean gigantic ascuns sub scoarța marțiană, situat între 11,5 și 20 de kilometri sub suprafață. Acest ocean ar conține suficientă apă pentru a acoperi Marte cu un strat de 1,6 km adâncime. Această descoperire revoluționară sugerează că apa marțiană, care a existat cândva din abundență pe planetă, nu a dispărut complet în spațiu. O parte din ea s-ar fi infiltrat în crustă pentru a forma acest rezervor subteran. Desigur, implicațiile sunt enorme pentru căutarea vieții extraterestre. Michael Manga, coautor al studiului, subliniază că medii similare de pe Pământ, cum ar fi minele de adâncime și fundul oceanului, adăpostesc forme microbiene. Cu toate acestea, accesarea acestui ocean rămâne o provocare tehnică majoră. Forajul necesar pentru a atinge această adâncime depășește cu mult capacitățile actuale ale umanității. De exemplu, cea mai adâncă gaură săpată vreodată pe Pământ, forajul superadânc Kola, atinge doar 12,2 kilometri.
