Cercetările recente efectuate pe cașalot de o echipă de la Universitatea Dalhousie din Canada au dezvăluit aspecte fascinante ale vieții sociale complexe a acestor mamifere marine. Descoperirile evidențiază prezența clanurilor matriliniare, dezvăluind un nivel ridicat de organizare socială și de comunicare specifică în cadrul acestor grupuri. Ele au fost prezentate într-un articol publicat în Royal Society Open Science.
Cașaloții, giganții maiestuoși ai oceanelor, se numără printre cei mai mari prădători marini de pe planetă. Caracterizate prin capul lor masiv și corpul subțire, aceste cetacee misterioase dețin mai multe recorduri marine, printre care și cel al celui mai mare creier al oricărei creaturi vii. Aceste mamifere marine, care se disting prin dinții lor lungi, au o dietă alcătuită în principal din calamari uriași. Pentru a-i vâna, ei se pot scufunda la adâncimi amețitoare, depășind uneori 2.000 de metri. În ceea ce privește comunicarea, cașaloții comunică folosind codas. Acestea sunt secvențe distinctive de clicuri. Semnificația lor socială și culturală nu a fost încă bine înțeleasă. Pentru a afla mai multe, o echipă canadiană a folosit ani de observații și microfoane subacvatice pentru a înregistra secvențele de clicuri emise de aceste mamifere. Rezultatele analizei acestor semnale sonore au dezvăluit în cele din urmă o structură socială mult mai complexă decât se sugerase anterior.
Una dintre descoperirile majore se referă la formarea de clanuri matriliniare formate din aproximativ zece femele și puii lor. Aceste unități familiale formează apoi clanuri mai mari, uneori cu până la 20 000 de membri. Cercetătorii au identificat un total de șapte clanuri distincte în Oceanul Pacific, totalizând aproximativ 300 000 de cașaloți. În cadrul acestor clanuri, cașaloții interacționează în moduri complexe și de susținere reciprocă, ajutând la creșterea puilor și apărându-se de atacurile balenelor ucigașe, un comportament care ilustrează o formă remarcabilă de cooperare socială. În aceste grupuri, masculii joacă un rol mai periferic, părând să fie folosiți în principal pentru reproducere.
Un aspect deosebit de intrigant al acestor observații este faptul că fiecare clan are propriul dialect codas distinct, deși toate balenele sperma din Pacific comunică în aceeași limbă. Această diversitate lingvistică subliniază existența unor culturi specifice fiecărui clan. De asemenea, cercetătorii au observat că, deși teritoriile se pot suprapune, cașalotul nu pare să interacționeze cu cei din alte clanuri.
Descoperirile recente privind viața socială a cașalotului relevă o dinamică de o complexitate nesperată, evidențiind nu numai organizarea matriliniară a clanurilor, ci și importanța codas în comunicarea lor. Aceste structuri sociale și lingvistice specifice fiecărui clan atestă o cultură bogată și diversă în rândul cașalotului, consolidând ideea că aceste mamifere marine posedă un nivel remarcabil de sofisticare cognitivă. Prin extinderea acestor cunoștințe, înțelegem ceva mai bine interacțiunile sociale și culturale care există în lumea marină, subliniind importanța continuării cercetărilor pentru a conserva mai bine aceste creaturi fascinante și habitatele lor.
