4.7
(7)

Un studiu recent, realizat în Statele Unite, a pus în evidență un concept particular care explică parțial proliferarea comportamentelor negative și a limbajului toxic pe rețelele sociale. Se numește efectul de confruntare și este sinonim cu dificultatea de a rezista postărilor sau comentariilor enervante.

Se vorbește uneori despre rețelele sociale pentru efectele lor adesea negative asupra sănătății mintale. Principalele probleme sunt pierderea contactului cu lumea reală și riscul de depresie. Studiul condus de Universitatea Tulane (Statele Unite), publicat în Organizational Behavior and Human Decision Processes, abordează un alt subiect. Cercetătorii au dorit să exploreze un fenomen surprinzător: utilizatorii de internet, în special cei de pe rețelele sociale, sunt mai predispuși să interacționeze cu conținuturi care contravin propriilor convingeri. Cu alte cuvinte, mulți oameni reacționează mai mult la publicațiile și comentariile care îi revoltă sau îi înfurie decât la conținutul care este în conformitate cu modul lor de gândire. Conform studiului, acest lucru se explică printr-un efect de confruntare care încurajează proliferarea discursurilor toxice și a comportamentelor negative pe rețelele sociale.

În cadrul studiului lor, cercetătorii au expus 500 000 de cetățeni americani la publicații de natură politică pe rețeaua Facebook. Acest conținut exprima opinii pro sau contra lui Donald Trump, fostul președinte al țării. Conform rezultatelor, internauții au fost mai înclinați să interacționeze cu comentarii sau publicații care erau împotriva opiniilor lor, mai ales dacă simțeau că valorile lor sunt în pericol. Un alt exemplu este contul X al vicepreședintelui Kamala Harris, care este urmărit de mulți hateri care nu se pot abține să nu fie acolo pentru a posta critici și atacuri. De ce se întâmplă acest lucru? Potrivit autorilor, poate fi vorba de o dorință personală de a se confrunta sau de a se poziționa în raport cu o figură publică (în acest caz, un politician). Totuși, este posibil, de asemenea, să reflecte o dorință inconștientă de a-și valida propriile opinii prin criticarea deschisă a celorlalți. Acest fenomen de expunere a utilizatorilor la idei opuse nu din unghiul dezbaterii, ci din cel al conflictului, poate, din păcate, să consolideze prejudecățile cognitive.

Studiul evidențiază, de asemenea, un alt fenomen: unele rețele sociale exploatează acest defect pentru a stimula angajamentul și implicarea personală a utilizatorilor de internet, sporindu-și astfel veniturile. Cu alte cuvinte, platformele beneficiază de pe urma activității continue a utilizatorilor de internet, indiferent dacă această activitate este pozitivă sau negativă. În cele din urmă, această situație poate încuraja fragmentarea socială prin exacerbarea tensiunilor și consolidarea percepției unui decalaj tot mai mare între diferitele ideologii și actorii lor.

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 4.7 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 7

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?