Au analizat chihlimbar fosil… și au descoperit urme ale unui cataclism preistoric

Ce-ar fi dacă o picătură de chihlimbar ar putea spune povestea unui cataclism uitat? În Japonia, oamenii de știință tocmai au descoperit o urmă spectaculoasă a unui tsunami preistoric, nu în stânci sau depozite sedimentare, așa cum dictează tradiția, ci… în chihlimbar. O rășină fosilizată care conține mult mai mult decât insecte antice înghețate: conține urmele unui dezastru marin datând din vremea dinozaurilor.

Într-o carieră din nordul Hokkaido, în Shimonakagawa, cercetătorii japonezi au analizat depozite datate între 116 și 114 milioane de ani în urmă. La acea vreme, regiunea era situată pe fundul unui ocean adânc. Probele de chihlimbar extrase din aceste straturi geologice au prezentat o caracteristică extrem de neobișnuită: structuri interne de deformare numite „structuri de flacără”, tipice sedimentelor care au fost deplasate sau zdrobite înainte de întărirea lor finală. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat, echipa a folosit o tehnică de imagistică cu fluorescență, care permite vizualizarea interiorului chihlimbarului prin expunerea acestuia la lumină ultravioletă. Rezultatul? Modele de deformare care sugerează o origine subacvatică bruscă, rapidă. Cu alte cuvinte: un tsunami. Concluziile au fost prezentate într-un articol publicat în Scientific Reports.

Aceasta nu este singura dovadă care susține această interpretare. În jurul acestor chihlimbaruri, cercetătorii au găsit și: grămezi de noroi dislocate, urme ale unei alunecări de teren, probabil declanșate de un cutremur, și cel mai important, trunchiuri mari de copaci întregi care se sprijineau pe ceea ce a fost odată fundul mării. Aceste elemente combinate formează o imagine clară: ceva enorm a aruncat copaci, sedimente și rășină pe fundul oceanului, unde totul a fost rapid acoperit, păstrând scena timp de peste 100 de milioane de ani.

Până acum, oamenii de știință s-au bazat pe dovezi geologice de coastă pentru a identifica tsunami-urile din trecut: pietricele dislocate, sedimente deranjate sau pietre mari purtate de valuri titanice. Dar aceste urme sunt adesea ambigue, deoarece furtunile violente lasă și ele depozite similare.  Ceea ce arată acest nou studiu este că chihlimbarul poate oferi un nou tip de dovezi, mult mai precise. Spre deosebire de roci sau sedimente, rășina vegetală este sensibilă la condițiile de depunere: dacă este spălată prea devreme, înainte de a se întări, structura sa internă este alterată. Și exact asta au observat cercetătorii.  „Rășina oferă o perspectivă rară și precisă asupra proceselor de depunere”, explică Aya Kubota, paleontolog la Universitatea Chuo din Tokyo și coautoare a studiului.

Studiind ceea ce ei numesc acum „sedimentarea chihlimbarului”, oamenii de știință deschid un nou domeniu de cercetare: cel al înregistrărilor fosile invizibile cu ochiul liber. Și dincolo de tsunami-ul în sine, această descoperire ne permite, de asemenea, să înțelegem mai bine condițiile geologice, ecologice și climatice ale acestei ere îndepărtate. Ceea ce ne spune această chihlimbar este povestea uitată a unui dezastru natural masiv care a avut loc cu mult înainte de existența omenirii. Un eveniment suficient de puternic pentru a arunca o întreagă pădure în adâncurile oceanului… și care, în mod miraculos, și-a lăsat amprenta într-o picătură de rășină înghețată în timp.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România