Evoluția umană, adesea rezumată ca o linie dreaptă de la Australopithecus la Homo sapiens, este de fapt mult mai haotică decât ne imaginăm. Ramificații, încrucișări, dispariții… Istoria strămoșilor noștri este o încurcătură de specii, forme și surprize. Și printre cele mai enigmatice exemplare, un craniu descoperit într-o peșteră din sudul Chinei continuă să sfideze toate clasificările cunoscute.
Totul a început în 1958, în provincia Guangdong, când fermierii au descoperit accidental un fragment dintr-un craniu uman antic în timp ce colectau guano de lilieci pentru a-l folosi ca îngrășământ. Fosila, supranumită Maba 1, constă din partea superioară a unui craniu și câteva fragmente faciale. Datat acum aproximativ 300.000 de ani, a fost inițial etichetat drept „Neanderthal chinezesc” datorită asemănării anumitor structuri faciale cu cele ale celebrului nostru văr european. Dar această clasificare timpurie, bazată exclusiv pe aspectul exterior al fosilei, avea să fie curând spulberată.
Un nou studiu, publicat recent în American Journal of Biological Anthropology, a reevaluat Maba 1 folosind scanări CT de înaltă precizie, care permit o vizualizare detaliată a interiorului craniului. Obiectivul: examinarea cavităților nazale, sinusurilor, craniului și, în special, a vaselor diploice, canalele rar explorate situate în stratul spongios de os al craniului. Maba 1 prezintă un amestec de trăsături de la diferite specii umane arhaice: un pic de Homo erectus, o urmă de trăsături sapiens, o asemănare familială cu Heidelbergensis… dar nicio corespondență clară. Nici măcar volumul craniului nu se leagă: prea mic pentru un denisovan, subdezvoltat pentru un Homo sapiens, prea diferit de un neanderthal. Pe scurt? Imposibil de clasificat.
Dacă acest tip de enigmă paleoantropologică vi se pare rară, mai gândiți-vă. Pleistocenul Mijlociu (între 780.000 și 126.000 de ani în urmă) este poreclit de cercetători „amestecul mijlociu”. În această perioadă, multe tipuri de hominizi coexistau pe planetă: unii erau strămoșii oamenilor moderni, alții veri îndepărtați, iar alții hibrizi. Și mulți nu se încadrează în nicio categorie specifică. Exemplare similare și ciudate au fost găsite în Africa de Nord, Africa de Est și chiar în Zambia. Unele prezintă trăsături Homo sapiens, păstrând în același timp caracteristici mai arhaice. Altele, precum Maba 1, par complet izolate în arborele evoluției umane, ca și cum ar aparține unei linii dispărute despre care încă nu știm aproape nimic.
Așadar, cine a fost Maba 1? Un hominid hibrid? Un văr pierdut? Un strămoș direct a cărui semnificație încă nu o înțelegem? Pentru autorii studiului, singura concluzie rezonabilă este… să nu concluzioneze. Aceștia sugerează să vorbim despre un hominid „non-erectus”, adică unul care nu descinde din linia clasică Homo erectus, refuzând în același timp să-l clasifice drept specie existentă. Cu alte cuvinte, Maba 1 nu se încadrează în nicio cutie – nici în cea a neanderthalienilor, nici în cea a denisovenilor, nici măcar în linia noastră directă. Adaugă o nouă piesă la un puzzle deja complicat, dar unul care este crucial pentru o mai bună înțelegere a incredibilei diversități a evoluției umane.
Studiul lui Maba 1 ne o reamintește a cât de puțin știm despre propria noastră istorie. Pe măsură ce tehnologia avansează, ne permite să explorăm aspecte ale trecutului anterior inaccesibile. Dar dezvăluie și magnitudinea a ceea ce mai avem de descoperit. Poate că alte fosile, încă îngropate sub pământ sau uitate în muzee, vor arunca într-o zi lumină asupra misterului lui Maba 1. Între timp, acest craniu vechi de 300.000 de ani ne obligă să regândim evoluția umană nu ca pe o linie dreaptă… ci ca pe o pădure de căi care se intersectează, plină de specii pierdute, metiși ciudați și surprize.
Poll: Care este cea mai probabilă explicație pentru craniul Maba 1 descoperit în China?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply