Considerată mult timp o simplă minge de gheață îndepărtată, Pluton continuă să sfideze așteptările astronomilor. La nouă ani de la survolul istoric al sondei New Horizons, un nou studiu dezvăluie că planeta pitică are o climă… controlată de o misterioasă ceață albastră. Această descoperire fascinantă, posibilă datorită Telescopului Spațial James Webb (JWST), ar putea transforma înțelegerea noastră asupra climei în întregul sistem solar – și chiar dincolo de acesta. În 2015, sonda New Horizons a NASA a survolat Pluton pentru prima dată. Ceea ce au descoperit oamenii de știință în timpul acestui survol ne-a schimbat complet imaginea despre această planetă pitică. În loc de o lume înghețată, înghețată și inactivă, au descoperit un peisaj surprinzător de variat: câmpii de gheață cu azot, munți de gheață de apă și, mai presus de toate, o atmosferă subțire, dar complexă, acoperită de o ceață albastră stratificată care se ridică la peste 300 km deasupra suprafeței. Acest văl albastru – pe cât de estetic, pe atât de misterios – este compus din molecule organice complexe. Acestea se formează atunci când lumina soarelui interacționează cu metanul din atmosferă, declanșând o serie de reacții chimice.
În 2017, o echipă de cercetători condusă de specialistul planetar Xi Zhang a formulat o ipoteză îndrăzneață: această ceață nu era doar un efect vizual. De fapt, ea juca un rol central în clima lui Pluton. Conform modelelor lor computerizate, particulele suspendate în această ceață ar avea capacitatea de a absorbi lumina soarelui în timpul zilei, apoi de a reemite această energie sub formă de lumină infraroșie noaptea, înapoi în spațiu. Acest mecanism ar răci atmosfera mult mai eficient decât gazele singure. Problema: această teorie a rămas neverificabilă. Cauza? Prezența lui Charon, cea mai mare lună a lui Pluton, al cărei semnal termic interferează cu cel al lui Pluton. Drept urmare, era imposibil de știut dacă lumina slabă în infraroșu detectată provenea din ceață sau din altă parte.
Totul s-a schimbat în 2022 odată cu sosirea Telescopului Spațial James Webb, cel mai puternic proiectat vreodată pentru a observa universul în infraroșu. Instrumentele sale ultra-precise le-au permis astronomilor să distingă clar semnalul de la Pluton de cel al lui Charon. Iar rezultatele sunt izbitoare: ceața lui Pluton emite exact lumina infraroșie prezisă de modelele din 2017. Acest lucru nu numai că confirmă că este într-adevăr responsabilă pentru răcirea atmosferei, dar și că controlează în mare măsură dinamica termică a întregii planete pitice. „Este un nou tip de climă, să zicem”, rezumă Tanguy Bertrand, astronom la Observatorul din Paris și autor principal al acestui nou studiu, publicat în Nature Astronomy.
Datorită acestei descoperiri, înțelegem mai bine de ce atmosfera superioară a lui Pluton este cu aproximativ 30°C mai rece decât se aștepta, ajungând la -203°C. Fără ceață, această temperatură ar fi fost mult mai mare. Această răcire extremă nu este doar o curiozitate. Ea influențează o serie întreagă de procese atmosferice și geologice pe Pluton: formarea înghețului, vânturile, presiunea atmosferică și chiar modul în care anumite molecule se evaporă sau se condensează.
Această descoperire merge mult dincolo de Pluton. Alte corpuri cerești din sistemul solar au atmosfere învăluite în ceață, cum ar fi Triton (satelitul lui Neptun) sau Titan (satelitul lui Saturn). Prin urmare, este posibil ca aceste lumi să adăpostească și o climă determinată de ceața organică. Dar cercetătorii merg chiar mai departe. Înainte ca oxigenul să invadeze atmosfera noastră, Pământul timpuriu ar fi putut fi învăluit într-o ceață organică similară. Această ceață ar fi putut ajuta la reglarea temperaturilor și la crearea unui mediu mai stabil pentru a favoriza apariția vieții. „Studiind ceața și chimia lui Pluton, am putea obține noi perspective asupra condițiilor care au făcut Pământul timpuriu locuibil”, explică Xi Zhang.
Pluton poate fi mic, dar continuă să pună mari întrebări. Cu fiecare nouă observație, ne obligă să regândim mecanismele climatice la scară cosmică. Și acesta este probabil doar începutul: observațiile viitoare realizate de telescopul spațial James Webb, împreună cu noi modele climatice, ar putea dezvălui că ceața este o caracteristică mult mai comună a universului decât credeam.
Poll: Care credeți că este rolul ceții albastre în controlul climei lui Pluton?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply