Două găuri negre cu mase de aproximativ 100 și 140 de ori mai mari decât cea a Soarelui au fuzionat, formând un monstru cosmic de 225 de mase solare – în cea mai masivă coliziune detectată vreodată prin unde gravitaționale. Evenimentul, denumit GW231123, împinge limitele cunoștințelor noastre despre formarea găurilor negre și a fost capturat de instrumentul american LIGO.
Pe 23 noiembrie 2023, țesătura spațiu-timpului a vibrat sub impactul unei coliziuni titanice. Undeva în Univers, două găuri negre uriașe s-au contopit, dând naștere uneia și mai masive. Este vorba despre evenimentul GW231123 – cea mai grea fuziune de găuri negre observată până acum prin unde gravitaționale.
Detectarea s-a realizat în cadrul celui de-al patrulea ciclu de observații al colaborării internaționale LIGO–Virgo–KAGRA (LVK), care reunește detectorii LIGO din SUA, Virgo din Italia și KAGRA din Japonia. Evenimentul a fost prezentat oficial la Conferința Internațională GR24-Amaldi, desfășurată la Glasgow între 14 și 18 iulie 2025.
„Este cea mai masivă binară de găuri negre observată vreodată prin unde gravitaționale și sfidează modelele noastre de formare”, afirmă Mark Hannam de la Universitatea Cardiff, membru al consorțiului LVK. Potrivit teoriilor actuale ale evoluției stelare, găuri negre de asemenea dimensiuni nu se pot forma direct din colapsul stelelor. Cel mai probabil, fiecare dintre ele s-a format prin fuziuni anterioare ale unor găuri negre mai mici.
Gaura neagră finală, de aproximativ 225 de mase solare, este mai ușoară decât suma celor două inițiale (240 de mase solare). Diferența – circa 15 mase solare – a fost radiată sub formă de unde gravitaționale, conform ecuației celebre a lui Einstein, E = mc², care leagă masa de energie.
Interpretarea semnalului GW231123 a necesitat modele teoretice avansate, capabile să țină cont de rotația extremă a celor două găuri negre – aproape de limita permisă de teoria relativității generale. „Semnalul e dificil de modelat și de interpretat, dar ne oferă o oportunitate excelentă pentru a ne testa instrumentele teoretice”, explică Charlie Hoy, cercetător la Universitatea din Portsmouth.
De la prima detectare istorică a undelor gravitaționale în 2015, astronomia a dobândit o fereastră complet nouă asupra Universului. În aproape un deceniu, LIGO, Virgo și KAGRA au înregistrat aproximativ 300 de fuziuni de găuri negre. Niciuna dintre acestea, însă, nu a atins masa înregistrată acum. Recordul precedent fusese stabilit în 2021, cu evenimentul GW190521 și cele 140 de mase solare ale sale.
Descoperirea vine cu doar câteva săptămâni înainte de publicarea completă a datelor din cel de-al patrulea ciclu de observații (O4) al rețelei LIGO–Virgo–KAGRA, planificată pentru vara anului 2025. Campania, începută în mai 2023, beneficiază de o sensibilitate îmbunătățită a detectorilor, ceea ce deschide calea către evenimente mai îndepărtate, mai masive – și, probabil, mai neașteptate. Așa cum este, de altfel, și GW231123.
Poll: Care este principala concluzie a descoperirii recente a fuziunii găurilor negre GW231123?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply