Timp de aproape două secole, ingeniozitatea umană a modelat peisajele planetei, în special prin construcția masivă de baraje, menite să rețină apa pentru irigații, producerea de energie sau alimentarea cu apă potabilă. Însă aceste structuri hidraulice gigantice, dincolo de rolul lor economic și social, au avut un impact nebănuit asupra Pământului însuși: au schimbat poziția polilor. O descoperire recentă, publicată în Geophysical Research Letters, arată cum redistribuirea apei la scară globală provoacă o ușoară, dar reală, deplasare a axei de rotație a planetei noastre.
Fenomenul din spatele acestei „derive polare” constă în redistribuirea masei pe suprafața Pământului. Planeta este compusă din mai multe straturi, inclusiv crusta solidă pe care trăim, care plutește pe o manta vâscoasă și maleabilă. Atunci când o cantitate uriașă de apă este reținută de un baraj, aceasta exercită o presiune considerabilă asupra scoarței terestre, modificând distribuția masei. Această nouă repartiție determină o ușoară deplasare a scoarței față de manta, ceea ce duce la modificarea poziției polilor. Procesul se numește „derivă polară adevărată”: o deplasare a axei de rotație față de suprafața Pământului. Deși mișcarea este mică la scară umană, ea este măsurabilă și are implicații importante pentru geofizică, navigație și studiul climei.
Oamenii de știință știau deja că activitățile umane pot influența această derivă polară. De exemplu, extracția masivă a apelor subterane sau topirea accelerată a gheții polare cauzată de schimbările climatice contribuie la modificarea axei Pământului. Însă noul studiu s-a concentrat pe un factor adesea trecut cu vederea: impactul barajelor construite pe glob. Între 1835 și 2011, peste 6.800 de baraje au fost ridicate în diferite perioade și regiuni. Aceste infrastructuri au reținut un volum de apă suficient cât să umple de două ori Marele Canion. Prin stocarea apei departe de oceane, ele nu doar că au scăzut nivelul global al mării cu circa 23 milimetri, dar au contribuit și la deplasarea polilor cu aproximativ 1,1 metri.
Această deplasare a avut loc în două faze distincte, în funcție de regiunile în care au fost construite barajele. Prima fază, din 1835 până în 1954, corespunde perioadei de dezvoltare a barajelor în America de Nord și Europa. Acest val de construcții a deplasat Polul Nord cu circa 20 de centimetri spre meridianul 103 est – o linie imaginară ce traversează Rusia și Mongolia. A doua fază, din 1954 până în 2011, coincide cu o expansiune semnificativă a barajelor în Africa de Est și Asia. Masa de apă redistribuită în aceste regiuni a provocat o deplasare de 57 de centimetri spre meridianul 117 vest, care traversează vestul Americii de Nord și Pacificul de Sud. Deplasările nu au urmat o traiectorie liniară, ci formează un fel de zigzag instabil în jurul poziției anterioare.
La prima vedere, o deplasare de un metru în aproape două secole poate părea neglijabilă. Și, într-adevăr, această mișcare nu amenință stabilitatea planetei și nici condițiile climatice globale pe termen scurt. Totuși, ea are o relevanță majoră în anumite domenii științifice și tehnice. De exemplu, sistemele de navigație GPS, studiile geodezice și modelele climatice se bazează pe o cunoaștere precisă a poziției polilor. Chiar și o mică deviere poate genera erori, subliniind importanța monitorizării și modelării corecte a acestor deplasări.
Mai mult, impactul barajelor asupra nivelului mării este deosebit de semnificativ. Scăderea de circa 2,3 centimetri provocată de retenția apei în baraje reprezintă aproape un sfert din creșterea totală a nivelului mării observată în secolul XX (estimări între 12 și 17 centimetri). Cu alte cuvinte, în absența acestor baraje, nivelul oceanelor ar fi crescut și mai mult, cu efecte și mai severe asupra zonelor de coastă și a populațiilor vulnerabile.
Prin urmare, studiul invită comunitatea științifică să țină cont de impactul infrastructurii umane – în special al barajelor – în proiecțiile privind schimbările climatice. Pentru că, uneori, chiar și cele mai solide construcții ale omului pot… mișca Pământul.
Poll: Care este impactul barajelor asupra poziționării polilor Pământului?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply