Antarctica ascunde un secret care ar putea precipita o apocalipsă climatică

O transformare silențioasă și terifiantă are loc la marginile îndepărtate ale planetei noastre. Din 2015, calota glaciară antarctică se prăbușește într-un ritm care sfidează toate predicțiile științifice. Însă ceea ce îi îngrijorează cel mai mult pe cercetători este descoperirea unui fenomen neașteptat care însoțește această catastrofă: apele din jurul Antarcticii devin, în mod misterios, mai sărate — un cerc vicios care ar putea precipita haosul climatic global.

Amploarea catastrofei depășește orice anticipare anterioară. În 2023, calota glaciară antarctică a atins un nivel record de scăzut, cu 1,55 milioane de kilometri pătrați sub media obișnuită. Ca să vizualizați această pierdere, imaginați-vă că întreaga Europă de Vest a dispărut de la suprafața oceanului. Această transformare reprezintă una dintre cele mai dramatice schimbări de mediu observate pe Pământ în ultimele decenii.

Spre deosebire de Arctica — care se topește constant din 1979 — Antarctica rezistase, până de curând, încălzirii globale. Gheața marină de acolo chiar crescuse constant, atingând un vârf istoric în 2014. Dar această tendință s-a inversat brusc în 2016, marcând o schimbare fundamentală, ale cărei consecințe se resimt și astăzi.

Alessandro Silvano, cercetător principal la Universitatea din Southampton, și echipa sa au făcut o descoperire care le-a zdruncinat propriile convingeri. Analizând datele satelitare din perioada 2011–2023, au constatat că prăbușirea gheții de mare a coincis cu o creștere semnificativă a salinității apelor antarctice. Concluzia părea imposibilă: topirea gheții ar trebui, logic, să dilueze apa oceanică, nu să o facă mai sărată. Dar măsurătorile efectuate de geamanduri plutitoare au confirmat observația tulburătoare, forțând comunitatea științifică să-și regândească modelele climatice.

Studierea acestui fenomen a fost posibilă doar recent, grație satelitului Soil Moisture and Ocean Salinity al Agenției Spațiale Europene. Acest instrument detectează variații subtile de salinitate prin analizarea luminozității microundelor reflectate de suprafața oceanului — o tehnologie extrem de sofisticată, care necesită algoritmi avansați pentru interpretare.

Descoperirea, publicată în PNAS, scoate la lumină un mecanism deosebit de pervers care ar putea accelera dramatic încălzirea globală. În mod normal, un strat subțire de apă dulce plutește la suprafața oceanului, acționând ca un scut care împiedică apa caldă din adâncuri să urce. Această barieră naturală protejează calota glaciară de încălzire. Însă, când apa de la suprafață devine mai sărată, ea devine și mai densă — scufundându-se și permițând apei calde de dedesubt să urce. Rezultatul: mai multă topire a gheții, urmată de o creștere continuă și aparent paradoxală a salinității.

Oamenii de știință suspectează că sarea stocată în straturile profunde ale oceanului ar putea fi împinsă către suprafață, posibil din cauza schimbărilor în circulația oceanică sau în condițiile atmosferice. Dar cauzele exacte rămân, deocamdată, necunoscute.

Această transformare nu afectează doar Antarctica. Gheața marină de acolo joacă un rol esențial în reglarea climei globale: reflectă o parte semnificativă a energiei solare înapoi în spațiu, captează dioxidul de carbon sub suprafața oceanului și protejează ghețarii continentali de apele calde. Dispariția acestei protecții naturale ar putea elibera cantități uriașe de CO₂, înmagazinate acum în Oceanul de Sud, accelerând și mai mult criza climatică. Se crede că un proces similar s-a produs în perioadele de încălzire din trecutul geologic al Pământului, dar mecanismele implicate sunt încă insuficient înțelese.

Această descoperire scoate la iveală limitele actuale ale modelelor climatice. Așa cum subliniază Ariaan Purich, expert în climatul Antarcticii, această variație neașteptată a salinității sugerează că unele procese esențiale ne scapă și nu sunt incluse în simulările climatice globale. Zona subacvatică a Oceanului de Sud rămâne cronic submonitorizată, ceea ce face predicțiile extrem de dificile.

Cercetătorii cer acțiuni urgente pentru a înțelege ce a declanșat creșterea salinității după 2015 și dacă acest proces indică un punct de cotitură ireversibil.

Dacă tendințele actuale continuă, impacturile climatice din următoarele decenii ar putea fi mult mai severe decât se estima. Această cursă contra cronometru pentru a înțelege ce se întâmplă la capătul lumii ar putea decide viitorul întregii planete.