Patul fosilifer din New Mexico dezvăluie specii diverse prezente în Cretacicul târziu, sugerând că sfârșitul dinozaurilor a fost legat direct de impactul cu un asteroid care a marcat finalul perioadei Cretacice. Deși craterul creat de impact a fost descoperit de mult timp, detaliile dispariției dinozaurilor continuă să stârnească dezbateri. Există numeroase dovezi că impactul în sine ar fi fost suficient pentru a provoca extincția, dar acesta a coincis și cu erupții vulcanice majore, asociate anterior cu alte extincții în masă. Mai mult, fosilele datând din perioada imediat anterioară impactului sugerează că ecosistemele dominate de dinozauri deveniseră mai puțin diverse, ceea ce le-a făcut mai vulnerabile la colaps.
Un studiu recent a dezvăluit că fosilele deja cunoscute provin din ultimele sute de mii de ani înainte de impactul care a eliminat toți dinozaurii, cu excepția păsărilor. Rezultatele indică faptul că bogăția de specii nu ar fi fost probabil o problemă, cel puțin în zona impactului.
Majoritatea informațiilor despre ultimele zile ale dinozaurilor non-aviari provin din Formația Hell Creek, un bogat zăcământ fosilifer din actualul Wyoming, datând din câteva sute de mii de ani înainte de impact, și care ar putea include și depozite ce reflectă imediat urmările impactului. Dincolo de această zonă, care reflectă ecosistemul din Marile Câmpii de Nord, avem puține alte date. Nu a fost clar dacă diversitatea speciilor de la Hell Creek reflectă o situație globală sau dacă existau diferențe regionale în ecosisteme.
Aceasta este crucial pentru înțelegerea stării dinozaurilor imediat înainte de impact. Dacă comunitățile observate în Hell Creek erau reprezentative, atunci este mai ușor să argumentăm că dinozaurii nu aveau diversitatea necesară pentru a supraviețui catastrofei ecologice create de impactul K/T.
Pentru a pune în context fosilele din Hell Creek, avem nevoie de fosile din alte locuri. Totuși, celelalte ansambluri fosilifere cunoscute provin din perioade mai timpurii ale Cretacicului, ceea ce face dificilă evaluarea diversității globale a dinozaurilor.
Situația se schimbă acum, cu noile date obținute prin metoda de datare cu argon a straturilor din Membrul Naashoibito din Bazinul San Juan, în actualul New Mexico. Numeroase fosile de dinozauri au fost extrase din această regiune, care diferă de ecosistemul de la Hell Creek. Anterior se credea că datează de aproape un milion de ani înainte de extincția în masă. Noile date, plus alinierea inversărilor câmpului magnetic, ne indică faptul că ecosistemul era contemporan cu cel din Hell Creek, datând din ultimele sute de mii de ani înainte de extincția în masă.
Fosilele de la Naashoibito au dezvăluit un ecosistem pe care acum îl numim „fauna locală Alamo Wash”. Acestea sunt destul de distincte de cele găsite în Wyoming, deși se află doar la 1.500 de kilometri mai la sud. Analizând speciile prezente prin măsuri ecologice, cercetătorii au constatat că dinozaurii formau două „bioprovincii”.
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply