ADN-ul dezvăluie cauzele morții soldaților lui Napoleon în timpul retragerii dezastruoase din Rusia din 1812

O descoperire recentă într-un mormânt comun din Lituania, unde sunt îngropați soldații armatei franceze a lui Napoleon Bonaparte, scoate la lumină unele dintre bolile care au decimat Grande Armée în timpul retragerii catastrofale din Rusia în anul 1812.

Invazia dezastruoasă a lui Napoleon în Rusia a marcat sfârșitul unei armate inițial impresionante, „Grande Armée”, care a fost aproape distrusă de foame, atacuri inamice și iarna aspră. Cu toate acestea, cercetătorii acum au identificat alte forțe letale care au contribuit la prăbușirea armatei franceze — două boli până acum nebanuite.

Deși se știa că bolile infecțioase au avut un rol în distrugerea armatei franceze, se credea că tifosul și febra de tranșee au ucis mii de soldați francezi. Totuși, o analiză recentă a mormântului comun din Lituania, plin cu scheletele soldaților francezi, nu a găsit urme ale bacteriilor care cauzează aceste boli.

În schimb, cercetătorii au descoperit dovezi ale prezenței a două boli complet diferite: Salmonella enterica și Borrelia recurrentis. Această descoperire adaugă noi detalii în dezbaterea seculară privind devastarea armatei.

Napoleon a început campania sa rusă cu aproximativ 600.000 de soldați, dar mai puțin de 50.000 au supraviețuit. Istoricilor le era cunoscut faptul că frigul năprasnic și foametea din timpul retragerii de o lună au dus la o epidemie cauzată de bacteria tifosului (Rickettsia prowazekii); dizenteria, provocată de mai multe microorganisme; și febra de tranșee, cauzată de Bartonella quintana.

Cu toate acestea, studiul nou, publicat vineri (24 octombrie) în revista Current Biology, indică faptul că acești soldați ar fi putut fi slăbiți de febrele cauzate de B. recurrentis și apoi uciși de febra paratifoidă (o boală nereferitoare la tifoid), cauzată de S. enterica și răspândită prin alimente și apă contaminate.

„Studiul nostru … oferă primele dovezi directe că febra paratifoidă a contribuit la decesele soldaților lui Napoleon în timpul retragerii catastrofale din Rusia,” au scris cercetătorii în lucrare.

Studiul a examinat ADN-ul din dinții a 13 soldați francezi îngropați în timpul retragerii într-un mormânt comun din Vilnius, Lituania (mormântul a fost descoperit în timpul unei construcții în 2001).

Cercetătorii nu au găsit semne ale bacteriilor care cauzează tifosul sau febra de tranșee, dar au găsit urme genetice ale S. enterica și B. recurrentis. Rămășițele de păduchi de corp găsite pe soldați sugerează că aceștia ar fi putut fi infectați cu R. prowazekii, care poate fi răspândit de parazit. Totuși, se pare că păduchii infectau în principal soldații cu B. recurrentis, bacteria care cauzează „febra recurentă”.

Cercetătorii subliniază că descoperirea lor nu exclude prezența altor boli care ar putea fi contribuit la decesul soldaților. „Având în vedere condițiile extreme la care au fost expuși soldații, este posibil ca alte boli să fi avut un rol în mortalitatea ridicată,” au adăugat aceștia.