Două sonde spațiale vor traversa coada cometei interstelare 3I/ATLAS

Două sonde ale Agenției Spațiale Europene (ESA), Hera și Europa Clipper, sunt pregătite să zboare prin coada lungă a cometei interstelare 3I/ATLAS, conform unui nou studiu.

Diferite teorii au circulat despre 3I/ATLAS, al treilea obiect interstelar descoperit până acum. Unii au speculat că ar fi o navă spațială extraterestră, în timp ce alții au propus idei mai bine fundamentate, precum utilizarea unor sonde de pe Marte pentru a observa cometa în timp ce trecea pe lângă planeta roșie.

Studiul recent, prepublicat pe arXiv și acceptat pentru publicare în Research Notes of the American Astronomical Society de către Samuel Grand și Geraint Jones, de la Institutul Meteorologic Finlandez și ESA respectiv, sugerează folosirea celor două sonde care sunt deja în drum spre destinațiile lor pentru a detecta posibil ionii din coada spectaculoasă a cometei, formată pe măsură ce aceasta se apropie de Soare.

Sondele în cauză sunt Hera și Europa Clipper, fiecare îndreptându-se către misiuni în părți diferite ale sistemului solar. Hera se îndreaptă către Didymos-Dimorphos, asteroidul binar lovit de misiunea DART în 2022. Europa Clipper, așa cum sugerează și numele, se îndreaptă către Europa, unul dintre cei patru sateliți galileeni ai lui Jupiter, cu scopul de a studia gheața acestuia.

Prin fericire, ambele sonde vor trece “în aval” de 3I/ATLAS în următoarele două săptămâni. Hera va avea o fereastră între 25 octombrie și 1 noiembrie, în timp ce Europa Clipper va avea o fereastră între 30 octombrie și 6 noiembrie.

Câteva săptămâni nu sunt mult timp pentru a organiza un experiment rapid, mai ales că niciuna dintre sonde nu a fost proiectată pentru acest tip de test. Totuși, uneori știința înseamnă să faci ce poți cu ceea ce ai, iar în acest caz, aceste două sonde sunt cele mai bune opțiuni pentru a studia coada unei comete interstelare.

Coada cometei a crescut constant de la descoperirea sa în iunie. Rapoartele recente despre “izvorârea” de apă indică cât de masivă a devenit coada, lăsând în urmă un urmaș de particule de apă, dar, poate mai important, de ioni. Cometa a ieșit recent din raza de vedere a sistemelor bazate pe Pământ, deși se presupune că coada ei va continua să crească până când va ajunge la periheliu pe 29 octombrie.

Conform studiului, ajungerea într-o parte din coada sa nu este la fel de simplă ca trecerea direct în spatele ei pe măsură ce se deplasează prin sistemul solar – vântul solar împinge particulele mai departe de Soare, urmând o traiectorie curbă departe de cometă. Viteza cu care vântul lovește aceste particule joacă un rol major în locul unde acestea se vor afla, și, prin urmare, unde exact ar trebui să treacă sondele pentru a colecta date direct despre coada cometei.