În 2015, la Paris, aproape 200 de țări au semnat un acord istoric cu un scop ambițios: să limiteze încălzirea globală la 1,5°C peste nivelurile preindustriale și să evite astfel cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. De atunci și până acum, lumea a făcut progrese importante în dezvoltarea energiei regenerabile, dar temperaturile continuă să crească într-un ritm alarmant.
Acordul de la Paris a intrat oficial în vigoare la 4 noiembrie 2016, devenind un simbol al efortului global împotriva schimbărilor climatice. Țările semnatare s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră – acele substanțe care, eliberate în atmosferă, amplifică efectul de seră și încălzesc planeta. Fiecare stat își stabilește propriile ținte de reducere a emisiilor, pe care trebuie să le revizuiască și să le îmbunătățească la fiecare cinci ani. În plus, țările mai bogate promit să sprijine financiar națiunile mai sărace, pentru ca acestea să poată face față schimbărilor climatice și să treacă la surse de energie mai curate.
Deși aproape toate statele lumii sunt parte a acordului, au existat și retrageri temporare. Statele Unite, cel mai mare poluator după China, s-au retras în 2026 sub conducerea lui Donald Trump, după o primă retragere și revenire în perioada 2017-2021. În prezent, doar Iran, Libia și Yemen nu participă la acest efort global.
Dar de ce este atât de important pragul de 1,5°C? Potrivit oamenilor de știință, fiecare zecime de grad în plus aduce riscuri mai mari: valuri de căldură mai lungi, furtuni și incendii mai intense, topirea accelerată a ghețarilor, creșterea nivelului mării și amenințarea recifelor de corali. La 2°C peste nivelurile preindustriale, efectele ar fi mult mai severe: sute de milioane de oameni ar fi expuși la călduri extreme, unele boli tropicale s-ar răspândi în zone noi, iar multe specii ar fi în pericol de dispariție.
Unii cercetători avertizează că, dacă depășim anumite „puncte de cotitură” (tipping points), schimbările ar putea deveni ireversibile și procesul de încălzire s-ar accelera fără cale de întoarcere. De exemplu, colapsul unor mari calote glaciare sau dispariția pădurilor tropicale ar avea consecințe globale greu de anticipat.
Un raport recent al ONU arată că, dacă nu luăm măsuri urgente și drastice, este foarte probabil ca limita de 1,5°C să fie depășită în următorii ani. Totuși, acest prag nu se referă la un singur an, ci la o medie calculată pe parcursul a două decenii. Deși 2024 a fost deja mai cald cu peste 1,5°C față de perioada preindustrială, limita nu a fost încă depășită oficial.
Acordul de la Paris rămâne, așadar, punctul central al efortului global de a menține planeta noastră locuibilă. Fiecare decizie luată astăzi poate face diferența între un viitor cu provocări gestionabile și unul cu schimbări dramatice, imposibil de inversat. Rămâne de văzut dacă vom reuși să fim generația care trage frâna de urgență sau cea care lasă planeta să alunece pe o pantă periculoasă.
Sursa informatie: BBC
Leave a Reply