O Nouă Strategie Împotriva Parkinsonului: Ţintirea Macrofagelor din Intestin pentru Tratament Precoce

Cercetătorii de la University College London (UCL) au descoperit o nouă ţintă în lupta împotriva bolii Parkinson, concentrându-se pe celulele imunitare din intestin care joacă un rol crucial în stadiile incipiente ale acestei afecțiuni. Studiind modele de șoareci, echipa a observat că macrofagele musculare din intestin absorb proteina alfa-sinucleină deformă, devin disfuncționale și promovează răspunsuri imune ce facilitează patologia bolii de-a lungul axei intestin-creier. Rezultatele, publicate în revista Nature, arată că celulele imune sunt participanți activi în dezvoltarea și progresia Parkinsonului, oferind un nou obiectiv terapeutic care ar putea modifica evoluția bolii înainte de apariția simptomelor motorii.

„Studiul nostru demonstrează că celulele imune nu sunt simple spectatoare în Parkinson; aceste macrofage din intestin reacționează, deși într-un mod disfuncțional,” a explicat coautorul principal Soyon Hong, PhD, lider de grup la UK Dementia Research Institute de la UCL. „Aceasta ne oferă oportunitatea de a gândi cum putem îmbunătăți funcția sistemului imunitar și a acestor celule, astfel încât să răspundă în mod corect și să ajute la încetinirea sau oprirea răspândirii bolii.”

De mult timp, oamenii de știință au bănuit că Parkinsonul ar putea începe în intestin și nu în creier. Un indiciu în acest sens este că una dintre regiunile cerebrale afectate precoce în debutul bolii este nucleul motor dorsal al nervului vag, care conectează direct trunchiul cerebral de intestin. Observațiile clinice au susținut de asemenea această teorie, notând că între 50% și 90% dintre persoanele cu Parkinson experimentează simptome gastrointestinale, cum ar fi constipația cronică, cu decenii înainte de dezvoltarea simptomelor motorii. Pacienții cu Parkinson sunt clasificați fie ca „început în corp”, fie „început în creier”, în funcție de locul unde boala își face prima dată apariția. Pacienții cu Parkinson „început în corp” reprezintă aproximativ două treimi dintre cei afectați de boală.

În această cercetare recentă, echipa condusă de UCL s-a concentrat pe macrofagele muscularis (ME-Macs), celule imune care rezidă în musculatura externă a intestinului și ajută la menținerea integrității sistemului nervos enteric (ENS). Folosind modele de șoareci de Parkinson, inclusiv animale injectate cu alfa-sinucleină derivată de la pacienți (αS) izolată din creierele persoanelor decedate cu această boală, cercetătorii au urmărit cum se dezvoltă patologia după introducerea unor cantități mici de alfa-sinucleină deformă în intestinul subțire.

Datele au arătat că macrofagele, mai degrabă decât neuronii enterici, conțineau cea mai mare parte din alfa-sinucleina deformă și agregată. Aceste macrofage au prezentat semne de disfuncție endolizozomală, indicând o capacitate redusă de a degrada proteina. Potrivit cercetătorilor, „ME-Macs conțin αS deformă, adoptă un profil reflectând disfuncția endolizozomală și modulează expansiunea celulelor T care călătoresc de la ENS la creier.”

Studiul a descoperit de asemenea o legătură între imunitatea innată și cea adaptativă. După ingestia alfa-sinucleinei, macrofagele intestinale au semnalat către celulele T, ducând la expansiunea lor în ENS. Aceste celule T „instruite de intestin” apoi m

Parkinson, boala Parkinson, macrofage intestinale, alfa-sinucleină, axa intestin-creier, UCL, cercetare științifică, imunitate, celule imune, simptome motorii, sistemul nervos enteric, neuronii enterici, disfuncție endolizozomală, celule T, imunitate innată, imunitate adaptativă, studii de șoareci, proteine deformate, patologie Parkinson, neurologie

Sursa: Inside Precision Medicine