O Descoperire în Imunologie: Cum Fibroblastele Dirijează Poziționarea Celulelor Imune în Ganglionii Limfatici

Cercetătorii de la Universitatea din Lausanne au descoperit un grup specializat de fibroblaste care joacă un rol crucial în organizarea interacțiunilor dintre celulele imune din ganglionii limfatici, dezvăluind un mecanism esențial pentru eficacitatea răspunsului celulelor T în fața infecțiilor și cancerului.

Studiul, publicat în revista „Immunity”, demonstrează că celulele stromale, considerate de mult timp a fi mai degrabă structurale, sunt centrale în coordonarea locului și modului în care celulele imune se întâlnesc, având consecințe directe pentru activarea imună și formarea memoriei imune.

Ganglionii limfatici funcționează ca centre de supraveghere ale sistemului imunitar, filtrând fluidul limfatic și coordonând răspunsurile la patogeni sau celule tumorale. În aceste structuri mici, dar extrem de organizate, celulele imune nu sunt distribuite la întâmplare, ci ocupă nișe definite care facilitează o comunicare eficientă.

Limfocitele T citotoxice (CTLs), de exemplu, sunt poziționate tipic în regiuni centrale ale ganglionului limfatic, unde interacționează cu celule dendritice de tip 1 (cDC1) care prezintă antigenul și inițiază activarea. Autorii studiului explică că „limfocitele T citotoxice se găsesc de obicei în regiunile centrale ale ganglionului, unde colocalizează și interacționează cu celule specializate numite celule dendritice de tip 1 care le prezintă semnale de pericol.”

Deși importanța acestei organizări a fost recunoscută de mult timp, mecanismele care ghidează celulele imune către locațiile corecte au rămas parțial neînțelese.

Pentru a răspunde la această întrebare, echipa de la Lausanne s-a concentrat pe fibroblaste, o clasă de celule stromale care formează scheletul structural al țesuturilor limfoide. Folosind modele de șoareci și probe de ganglioni limfatici umani, ei au identificat un subset distinct de fibroblaste localizate în compartimentul central.

Aceste fibroblaste se caracterizează prin expresia MAdCAM1 și prin producția ridicată a chemokinei CCL19. Această moleculă semnalizatoare acționează ca un atrăgător care ghidează limfocitele T citotoxice în proximitatea celulelor dendritice, facilitând interacțiuni imune productive. Cercetătorii remarcă faptul că CCL19 „acționează ca un ‘semnal atrăgător’ pentru limfocitele T citotoxice, aducându-le în contact fizic cu celulele dendritice de tip 1.”

Prin modelarea acestei organizări spațiale, subsetul de fibroblaste creează o nișă funcțională care promovează activarea celulei T. Când acest sistem a fost perturbat, limfocitele T citotoxice nu s-au poziționat corect și au arătat o diferențiere împiedicată în celulele T de memorie, subliniind importanța arhitecturii țesuturilor pentru imunitatea pe termen lung.

Cercetătorii au identificat de asemenea calea moleculară care susține această populație de fibroblaste. Un ax de semnalizare implicând Notch2 și mediatorul său downstream RBPj s-a dovedit esențial pentru menținerea identității și activității fibroblastelor producătoare de CCL19.

În plus, Jagged-1, un ligand produs în principal de celulele dendritice, pare să inițieze sau să întărească această buclă de semnalizare. Acest lucru sugerează un mecanism de feedback în care celulele imune și cele stromale cooperează pentru a menține funcționalitatea ganglionului limfatic.

ganglioni limfatici, celule imune, fibroblaste, limfocite T citotoxice, celule dendritice, chemokina CCL19, imunitate, răspunsuri T celulare, infecție, cancer, structură limfoidă, celule stromale, Universitatea din Lausanne, Immunity, MAdCAM1, Notch2, RBPj, Jagged-1, arhitectura țesuturilor, memorie imună

Sursa: Inside Precision Medicine