Un presupus medic din Pompeii, identificat prin tehnologia modernă

Descoperirile arheologice ne pot transpune adesea înapoi în timp, oferindu-ne o fereastră către viețile celor de demult. O astfel de poveste captivantă vine din orașul antic Pompeii, unde recent, cercetătorii au identificat rămășițele unui posibil medic roman. Această descoperire a fost posibilă datorită utilizării tehnologiilor avansate, cum ar fi scanările CT și reconstrucția digitală 3D.

Pompeii, orașul pietrificat de erupția Vezuviului din anul 79 e.n., continuă să fie o sursă inepuizabilă de cunoștințe istorice. În timpul acelei catastrofe naturale devastatoare, orașul a fost acoperit de un strat gros de cenușă și piroclastite, ceea ce a conservat formele corpului victimelor într-un mod remarcabil. Giuseppe Fiorelli, un arheolog din secolul al XIX-lea, a dezvoltat o metodă de a face mulaje din gips ale corpurilor prin turnarea acestuia în golurile lăsate de țesuturile moi ale cadavrelor. Aproximativ 1.000 de corpuri au fost descoperite astfel, iar 104 dintre acestea au fost conservate sub formă de mulaje.

Restaurările recente ale acestor mulaje au inclus scanări CT și radiografii pentru a verifica integritatea scheletelor. Aceste scanări au dezvăluit manipulări anterioare ale mulajelor, refăcute uneori pentru a se potrivi esteticii epocii respective. Mai mult, în 2024, analizele ADN-ului antic au arătat că patru victime găsite în așa-numita „Casa brățării de aur” nu erau înrudite genetic, ceea ce contestă narativele anterioare și sugerează posibile prejudecăți culturale.

Una dintre cele mai recente și intrigante descoperiri este legată de unul dintre mulajele găsite în Grădina Fugitivilor. Rămășițele, descoperite de superintendentul Medeo Maiuri în 1961, aparțineau unui grup de 14 persoane care încercau să fugă din oraș prin Poarta Nocera când au fost surprinse de fluxul piroclastic. Interesant, în interiorul unuia dintre mulaje, arheologii au descoperit un mic obiect metalic, posibil un instrument medical, ceea ce sugerează că victima ar fi putut fi un medic.

Această descoperire nu doar că adaugă o nouă pagină în istoria Pompeiilor, dar ne și reamintește cât de avansată era medicina romană și cât de brusc pot fi întrerupte viețile. Tehnologia modernă ne permite să deslușim aceste povești pierdute în timp, oferindu-ne o imagine mai clară a trecutului nostru comun.

În concluzie, fiecare nouă descoperire în Pompeii ne ajută să înțelegem mai bine nu doar tragedia care a lovit acest oraș antic, ci și complexitatea vieții cotidiene a romanilor. Cu fiecare scanare și fiecare mulaj restaurat, poveștile nespuse ale trecutului nostru capătă contururi mai clare, continuând să fascineze și să inspire curiozitatea.

Sursa: Ars Technica

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România