Subprodusul unui infarct poate declanșa inflamații cerebrale și declin cognitiv

Cercetătorii de la Universitatea din Ottawa au descoperit că un infarct miocardic poate declanșa tulburări neurologice și scăderea capacităților cognitive, identificând molecula reactivă metilglioxal ca un posibil declanșator al neuroinflamației după un astfel de eveniment. Studiul, publicat în revista Advanced Science, contribuie la un corpus de cercetare în creștere care sugerează că leziunile cardiace pot influența direct funcția cerebrală prin așa-numitul „ax inimă-creier”.

Metilglioxalul a fost studiat intens în contextul bolilor metabolice, inclusiv diabetul, însă rolul său în alte boli este mai puțin cunoscut. „Într-un studiu anterior, am descoperit că metilglioxalul este produs de țesutul cardiac aflat în proces de degradare după un infarct. Pornind de la această dovadă, am presupus că metilglioxalul din sânge ar putea afecta și alte organe și țesuturi, inclusiv creierul – și exact asta am observat”, a explicat Erik Suuronen, profesor în cadrul departamentului de chirurgie și director al programului de cercetare BEaTs de la Institutul de Cardiologie din Ottawa.

Cercetătorii au constatat că produsele avansate de glicare derivate din metilglioxal (MG-AGEs) se acumulează în creierul șoarecilor la câteva ore după un infarct miocardic și rămân la un nivel crescut până la șapte zile mai târziu. Această acumulare provoacă neuroinflamație, activarea microgliei și macrofagelor, intensificarea semnalelor inflamatorii și perturbarea barierei sânge-creier.

Studiul a examinat cinci regiuni cerebrale la șoareci de ambele sexe după inducerea unui infarct miocardic. Țesutul cerebral a fost colectat la șase ore și șapte zile după evenimentul cardiac. Cercetătorii au măsurat nivelurile de MG-H1, principalul produs avansat de glicare derivat din MG, alături de glixolază-1, citokine inflamatorii, receptori pentru AGEs, microglii activate și macrofage.

Această cercetare se adaugă la studii anterioare care leagă bolile cardiovasculare de tulburările neurologice. Studii clinice anterioare au arătat că infarctul miocardic și insuficiența cardiacă sunt asociate cu riscuri crescute de demență, depresie, anxietate și deteriorare cognitivă. Pacienții cu depresie după un infarct miocardic se confruntă și cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare în viitor.

Axa inimă-creier reprezintă relația bidirecțională între funcția cardiacă și cea neurologică, similară cu axa intestin-creier. Modificările în funcționarea inimii pot influența creierul, în timp ce bolile neurologice pot afecta sănătatea cardiovasculară. Deși factorii biologici care stau la baza acestei interacțiuni sunt încă în curs de elucidare, cercetările recente indică faptul că metilglioxalul ar putea contribui la această relație.

Studiile pe șoareci au arătat că metilglioxalul este produs ca un subprodus al glicolizei și poate reacționa cu proteinele, lipidele și ADN-ul, contribuind la disfuncția celulară. Condițiile asociate cu infarctul miocardic, precum ischemia, inflamația, stresul oxidativ și schimbările metabolice către glicoliza anaerobă, favorizează producția de MG, limitând în același timp detoxificarea acestuia.

Aceste descoperiri subliniază o legătură surprinzătoare și importantă între sănătatea inimii și cea a creierului, sugerând că protejarea sănătății inimii ar putea fi crucială nu doar pentru funcționarea cardiacă, ci și pentru menținerea sănătății cognitive.

Sursa: Inside Precision Medicine