În urmă cu aproape două milenii, erupția devastatoare a vulcanului Vezuviu nu a îngropat doar faimoasa cetate Pompeii, ci și alte orașe romane din apropiere, printre care și Herculanum. În acest oraș bogat, într-o vilă considerată a fi aparținut unui nobil roman, arheologii au descoperit o adevărată comoară: sute de suluri de papirus, transformate în fragmente casante de carbon de către gazele fierbinți ale erupției. Aceste manuscrise, cunoscute sub numele de sulurile de la Herculanum, au rămas timp de secole o enigmă aproape imposibil de descifrat, deoarece orice atingere le-ar fi putut distruge definitiv.
Astăzi, însă, tehnologia deschide noi orizonturi pentru descifrarea acestor mărturii rare ale gândirii antice. Un proiect ambițios, numit Vesuvius Challenge, combină tehnici de scanare digitală de ultimă generație cu inteligența colectivă a comunității de cercetători și pasionați pentru a “desfășura” virtual aceste suluri. În loc să fie derulate fizic, riscul fiind distrugerea lor, ele sunt scanate cu ajutorul unor tehnologii imagistice, iar apoi computerul reconstruiește, strat cu strat, textul ascuns.
Recent, cercetătorii au făcut un pas important pentru a selecta sulurile care merită analizate în detaliu. Au creat suluri moderne de papirus, pe care le-au ars după modelul celor antice, pentru a testa diferite metode de identificare a tipului de cerneală folosită. De ce e acest lucru important? Unele dintre textele antice au fost scrise cu cerneală pe bază de plumb, care poate fi detectată cu ușurință prin scanări cu raze X. Altele, însă, folosesc o cerneală pe bază de carbon (cărbune și apă), mult mai greu de identificat cu tehnologia actuală.
Pentru a face acest proces mai eficient, oamenii de știință au descoperit că un simplu scanner portabil cu raze X (XRF – fluorescență de raze X) poate indica rapid care suluri conțin cerneală cu plumb. Astfel, cercetătorii știu din start pe care dintre ele să se concentreze pentru a obține cele mai bune rezultate cu tehnicile de scanare avansată.
Un pionier al acestor eforturi este laboratorul condus de Brent Seales, care a reușit deja să “desfășoare” virtual alte manuscrise antice, precum sulul de la En Gedi, găsit în apropierea Mării Moarte. Folosind microtomografie computerizată (o tehnică imagistică utilizată de obicei în diagnosticarea cancerului), echipa sa a reușit să reconstruiască digital paginile și să citească texte care păreau pierdute pentru totdeauna.
Descifrarea sulurilor de la Herculanum nu este doar o victorie tehnologică, ci și una culturală. Fiecare cuvânt recuperat aduce la lumină idei, filosofii și povești vechi de două mii de ani, care altfel ar fi rămas îngropate pentru totdeauna. Iar faptul că tehnologia modernă poate reda vocea trecutului ne arată cât de mult mai avem de descoperit despre lumea antică. Poate, în curând, vom avea ocazia să citim gândurile și visurile filozofilor romani, exact așa cum au fost scrise acum două milenii.
Sursa: Ars Technica
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply