Ce mâncăm în copilărie ne poate influența sănătatea pe termen lung — și nu doar la oameni. Un studiu recent publicat în revista Nature arată că și musculițele de oțet (celebrele Drosophila) trăiesc mai mult dacă, în perioada de larvă, primesc mai puțină proteină. Descoperirea nu doar că dezvăluie legături fascinante între nutriție și longevitate, dar ne invită să privim cu alți ochi importanța alimentației timpurii.
Povestea începe în anii 1930, când cercetătorii au observat că animalele hrănite cu diete restricționate când sunt mici, de la purici de apă până la șoareci, ajung să trăiască mai mult decât cele răsfățate cu mese bogate. Însă, multă vreme, nu s-a știut exact cum reușește o masă să influențeze sănătatea la distanță de săptămâni sau chiar ani.
Acum, o echipă condusă de biologul Fumiaki Obata din Japonia a descoperit că musculițele de oțet păstrează, practic, o „amintire nutrițională” a dietei din copilărie. În laborator, larvele au primit o mâncare cu mai puțină drojdie — sursa lor principală de proteină. După ce s-au transformat în adulți, au revenit la dieta normală. Surpriză: aceste musculițe au trăit mai mult decât surorile lor hrănite generos. Totuși, au fost mai mici, mai palide și, în cazul femelelor, au depus mai puține ouă.
Așadar, există un compromis între longevitate și reproducere — un fenomen întâlnit și la alte specii, inclusiv la oameni. Investind mai puțin în producția de ouă, resursele organismului sunt folosite pentru „reparații” și supraviețuire, ceea ce prelungește viața. Însă, ceea ce a intrigat cercetătorii a fost faptul că, dacă adăugau aminoacizi (părțile componente ale proteinelor) în hrana larvelor, efectul de prelungire a vieții dispărea. Cumva, musculițele adulte „țineau minte” câtă proteină au primit când erau mici.
Pentru a descoperi unde se păstrează această memorie, cercetătorii au marcat aminoacizii din mâncarea larvelor cu „etichete” speciale, astfel încât să poată urmări dacă proteinele adulților provin din hrana timpurie sau cea de după maturizare. Analizele sofisticate au arătat că anumite proteine adulte sunt construite efectiv din aminoacizii consumați în perioada de larvă. Astfel, organismul își „amintește” dieta din copilărie la nivel molecular, influențând cât de eficient poate produce proteine mai târziu și, implicit, cât de mult va trăi.
Deși studiul a fost realizat pe musculițe, mecanismul ar putea fi prezent și la alte animale — poate chiar și la oameni. Descoperirea adaugă o piesă importantă în puzzle-ul complex al relației dintre alimentație și sănătate pe termen lung. Așadar, ceea ce mâncăm la începutul vieții ar putea conta mai mult decât am crezut vreodată. Rămâne de văzut dacă, în viitor, vom putea folosi aceste descoperiri pentru a ne prelungi și noi viața cu ajutorul unor decizii alimentare inspirate.
Sursa: Ars Technica
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply