De câte ori te-ai gândit că felul în care vorbești ar putea ascunde indicii prețioase despre sănătatea creierului tău? Un studiu recent publicat în revista Science Advances arată că vocea fiecăruia dintre noi poate fi o adevărată „fereastră” către modul în care îmbătrânește creierul nostru, scoțând la lumină semne timpurii ale declinului cognitiv.
Cercetătorii de la Trinity College Dublin au analizat sute de caracteristici ale vorbirii – de la ritmul și pauzele din discurs, până la intonație, expresivitate, vocabular și precizia cuvintelor folosite. Folosind inteligența artificială, au creat un așa-numit „ceas al vârstei vocale” care poate estima vârsta biologică a unei persoane doar pe baza modului în care aceasta vorbește. Diferența dintre vârsta reală și cea prezisă de acest „ceas” s-a dovedit a fi corelată cu semne obiective de îmbătrânire biologică, cu sănătatea creierului, cu performanțele cognitive și chiar cu impactul mediului social asupra individului.
„Vocea noastră ascunde mult mai multe informații despre procesul de îmbătrânire decât ne-am fi imaginat”, explică profesorul Agustin Ibanez, coordonatorul studiului. Practic, vorbirea reflectă nu doar trecerea anilor, ci și starea creierului, a organismului și chiar a mediului social în care trăim. Această descoperire deschide calea către metode de evaluare a sănătății cerebrale mult mai accesibile, rapide și neinvazive decât testele medicale tradiționale.
Studiul a inclus aproape 3.000 de participanți din cinci țări vorbitoare de spaniolă, de la adulți sănătoși până la persoane cu diferite forme de demență, inclusiv Alzheimer. Pentru fiecare participant, „vârsta vocală” a fost calculată pe baza analizelor detaliate ale discursului. S-a observat că cei la care vocea părea „mai bătrână” decât vârsta reală prezentau și semne de îmbătrânire cerebrală la imagistica medicală, dar și modificări la nivelul ADN-ului (prin așa-numita metilare – un indicator al îmbătrânirii celulare). În plus, aceste persoane aveau scoruri mai slabe la testele de memorie și atenție.
Un aspect fascinant este că această măsură complexă, bazată pe voce, a reușit să distingă mai clar între persoanele sănătoase și cele cu tulburări cognitive, comparativ cu analizarea separată a fiecărei caracteristici vocale. Diferențele cele mai mari s-au observat la cei cu Alzheimer sau demențe frontotemporale, unde „vârsta vocală” era semnificativ mai mare decât cea cronologică.
Spre deosebire de investigațiile costisitoare, precum RMN-urile sau analizele de sânge pentru markeri moleculari, vocea poate fi înregistrată ușor, de la distanță, ori de câte ori este nevoie, fără niciun disconfort pentru pacient. Acest lucru ar putea transforma evaluarea vocală într-o unealtă valoroasă, mai ales în zonele unde accesul la tehnologie medicală avansată este limitat. Totuși, cercetătorii subliniază că mai este nevoie de studii suplimentare, inclusiv în alte limbi și culturi, înainte ca „ceasul vocal” să devină un test standard pentru diagnosticarea demenței.
Descoperirea ne invită să reflectăm la cât de mult poate spune vocea despre cine suntem și cum evoluăm, deschizând o perspectivă nouă asupra modului în care tehnologia ne poate ajuta să ne monitorizăm sănătatea mintală. Poate că, în viitor, o simplă conversație ar putea deveni cel mai la îndemână test pentru sănătatea creierului.
Sursa: Inside Precision Medicine
Leave a Reply