Deși pandemia de COVID-19 provocată de virusul SARS-CoV-2 a pus lumea la grea încercare, există și o veste bună: imunitatea dobândită împotriva acestui virus ar putea oferi o protecție mai largă, inclusiv față de alte coronavirusuri înrudite. Aceasta este concluzia unei echipe de oameni de știință de la Institutul Pirbright și King’s College London, care au analizat modul în care diverse coronavirusuri prezente la lilieci interacționează cu așa-numitul receptor ACE2 — poarta de intrare a virusului în celulele organismului.
Sarbecovirusurile, grupul din care fac parte și SARS-CoV-1 (virusul responsabil de epidemia din 2003) și SARS-CoV-2, sunt extrem de diverse. Înțelegerea modului în care aceste virusuri folosesc receptorul ACE2 nu ne ajută doar să anticipăm ce animale ar putea fi afectate, ci și cât de ușor ar putea trece la oameni sau la alte specii.
Cercetătorii au testat cât de bine pot diferite coronavirusuri să folosească receptorul ACE2 de la mai multe specii: oameni, animale domestice, rozătoare și chiar animale considerate potențiali „gazde intermediare”. Practic, au creat o „bibliotecă” de 34 de tipuri de ACE2 și au analizat cum reacționează 15 tipuri de proteine Spike (cele care ajută virusul să se atașeze de celule) din diverse coronavirusuri.
Rezultatele au arătat că virusurile înrudite cu SARS-CoV-2 — inclusiv unele descoperite recent la lilieci în Laos — sunt adevărați „generalisti”: pot folosi receptorul ACE2 de la multe specii diferite. În schimb, alte virusuri, cum ar fi unul identificat în Marea Britanie (RhGB07), sunt „specialiști” și pot infecta doar un număr restrâns de gazde.
O descoperire esențială a fost că aceste coronavirusuri „generaliste” seamănă foarte mult cu SARS-CoV-2 din punct de vedere imunologic, adică sistemul nostru imunitar, pregătit în urma infecției sau vaccinării anti-COVID-19, le recunoaște și le poate neutraliza mai ușor. Pe de altă parte, virusurile „specialiste” sunt mai puțin vizibile pentru anticorpii generați de infecția cu SARS-CoV-2.
Studiul a analizat și modul în care evoluează SARS-CoV-2 la oameni, descoperind că variantele noi, precum Omicron, devin tot mai „generaliste”, adică pot infecta o gamă tot mai largă de specii. Asta înseamnă că, pe măsură ce virusul evoluează, se schimbă și modul în care acesta poate trece de la o specie la alta.
Chiar dacă nu putem elimina complet riscul ca un coronavirus nou să ajungă la oameni, expunerea largă la SARS-CoV-2 ar putea ridica „ștacheta” pentru următorii viruși înrudiți, făcându-le mai greu să se răspândească în rândul nostru. Descoperirile acestea nu doar că ne ajută să înțelegem mai bine lumea nevăzută a virusurilor, ci ne oferă și un motiv de speranță: cunoștințele adunate în pandemie ne-ar putea proteja, măcar parțial, și în fața unor amenințări viitoare. Rămâne de văzut cum va evolua această cursă nevăzută dintre virusuri și sistemul nostru imunitar.
Sursa: Inside Precision Medicine
Leave a Reply