Un nou studiu publicat în European Respiratory Journal aduce în prim-plan o legătură surprinzătoare între bacteriile care trăiesc în gura și căile respiratorii ale oamenilor și modul în care aceștia se recuperează după infecția cu COVID-19. Mai exact, cercetătorii au descoperit că diferențele din așa-numitul „microbiom” — adică ansamblul bacteriilor care ne populează organismul — pot fi asociate cu severitatea simptomelor de lungă durată, cunoscute sub numele de „long COVID”.
Long COVID-ul nu este doar o prelungire a bolii, ci un fenomen complex care poate afecta plămânii, sistemul digestiv, dar și creierul. Mulți oameni rămân cu probleme de respirație, oboseală accentuată, dificultăți de concentrare sau tulburări digestive luni întregi după ce au trecut prin infecție. De ce se întâmplă asta? Știința încă nu are un răspuns clar, dar noua cercetare arată că bacteriile din gură și plămâni ar putea juca un rol neașteptat.
Studiul a analizat 771 de persoane care au fost spitalizate cu COVID-19 în Marea Britanie și le-a urmărit starea de sănătate la câteva luni după externare. Cercetătorii au colectat probe de salivă și au analizat compoziția microbiomului fiecărui participant, corelând aceste date cu simptomele persistente și cu markerii de inflamație din sânge.
Rezultatele au fost surprinzătoare: persoanele care aveau cele mai severe simptome post-COVID prezentau modificări importante ale bacteriilor din gură și din căile respiratorii. De exemplu, la acești pacienți, erau mai frecvente bacterii care produc acid lactic, iar prezența lor a fost asociată cu niveluri crescute de proteine inflamatorii în sânge. Cu alte cuvinte, schimbările din microbiom ar putea contribui la inflamația care stă la baza simptomelor persistente.
Mai mult, cercetătorii au observat că anumite tipuri de bacterii din gură erau legate de o funcție pulmonară redusă, în timp ce altele se corelau cu simptome neurologice precum dificultățile de memorie sau concentrare. Chiar și problemele digestive păreau să fie asociate cu modificări specifice în bacteriile din spută (mucusul expectorat din căile respiratorii).
Totuși, încă rămân multe întrebări: nu știm dacă aceste schimbări ale microbiomului existau deja înainte de infecție sau dacă au apărut ca urmare a bolii. Și nu știm încă ce se va întâmpla cu microbiomul acestor pacienți pe termen lung.
Chiar dacă nu avem încă toate răspunsurile, această descoperire deschide o nouă direcție de cercetare: dacă vom înțelege mai bine cum interacționează bacteriile din corp cu sistemul nostru imunitar după COVID-19, am putea găsi noi metode de tratament sau prevenție pentru cei care suferă de long COVID. În fond, poate că uneori cheia însănătoșirii stă tocmai în acele microorganisme invizibile care trăiesc alături de noi.
Sursa: Inside Precision Medicine
Leave a Reply