După zeci de ani în care planeta Venus a rămas în umbră, veștile bune încep să curgă pentru cei pasionați de misterele Sistemului Solar. NASA a confirmat că două misiuni dedicate acestei lumi fascinante sunt pe ultima sută de metri înainte de lansare. Începând cu deceniul următor, Venus va reveni în centrul atenției științifice, iar ceea ce vom afla ar putea schimba pentru totdeauna modul în care privim planeta-soră a Pământului.
Prima dintre aceste misiuni poartă numele DAVINCI (Deep Atmosphere Venus Investigation of Noble gases, Chemistry, and Imaging). Dacă totul merge conform planului, sonda va fi lansată în decembrie 2030, cu un an mai devreme decât se anticipase inițial. DAVINCI va trimite o capsulă care va coborî lent prin atmosfera densă a lui Venus, ajutată de o parașută, și va capta primele imagini directe ale suprafeței planetei din 1982 încoace. Acest lucru este cu adevărat remarcabil, având în vedere cât de puțin știm despre peisajul venusian.
Cea de-a doua misiune, VERITAS (Venus Emissivity, Radio science, InSAR, Topography, And Spectroscopy), va fi lansată în noiembrie 2032 și va cartografia suprafața planetei cu ajutorul radarului, din orbită. Astfel, oamenii de știință vor putea vedea detalii fără precedent despre relieful venusian, mult mai puțin cunoscut decât cel al lui Marte. La rândul său, Agenția Spațială Europeană pregătește o altă sondă, Envision, care ar urma să ajungă la Venus tot în 2032.
Interesul pentru Venus nu vine întâmplător. Deși planeta a fost explorată intens în anii ’70 și ’80, atenția s-a mutat apoi către Marte, comete, asteroizi sau sateliții înghețați ai lui Jupiter și Saturn. Însă Venus este cel mai apropiat vecin planetar al nostru și seamănă, ca dimensiuni, foarte mult cu Pământul. Întrebarea care îi frământă pe cercetători este: cum a ajuns această planetă să aibă o atmosferă sufocantă, plină de dioxid de carbon, cu nori de acid sulfuric și temperaturi suficient de mari încât să topească plumbul?
Răspunsurile ar putea să ne ajute să înțelegem nu doar trecutul lui Venus, ci și viitorul Pământului. În plus, există încă multe necunoscute: Venus este cartografiată mai puțin detaliat decât Marte, iar misterul efectului de seră scăpat de sub control rămâne nerezolvat. Noile sonde ar putea aduce date esențiale despre istoria planetei, despre posibila prezență a apei în trecut și chiar despre semne de activitate vulcanică recentă.
E important de menționat că aceste misiuni nu au fost niciodată garantate. Problemele de buget au pus în pericol planurile NASA și au determinat retragerea din anumite colaborări internaționale. Totuși, optimismul a revenit printre cercetători, care privesc cu entuziasm apropiata „armadă” de nave spațiale ce va explora Venus.
Într-o perioadă în care privim spre stele, dar și spre viitorul propriei noastre planete, studiul lui Venus devine mai relevant ca oricând. Poate că, înțelegând ce s-a întâmplat cu planeta-soră, vom învăța să avem mai multă grijă de casa noastră albastră. Explorarea continuă, iar răspunsurile nu sunt niciodată departe pentru cei care îndrăznesc să le caute.
Sursa: Ars Technica
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply