O veste promițătoare vine din lumea medicală: cercetătorii au descoperit că undele ultrasonice aplicate țintit asupra creierului ar putea reduce intensitatea delirurilor la persoanele cu schizofrenie sau tulburare schizoafectivă. Deși studiul a fost de mică amploare, rezultatele deschid un drum fascinant către tratamente inovatoare pentru afecțiuni psihiatrice complexe.
În cadrul acestui experiment pilot, publicat în revista npj Acoustics, zece adulți cu schizofrenie au participat la două ședințe: una cu stimulare reală cu ultrasunete transcraniene (adică aplicarea unor unde sonore de intensitate foarte scăzută prin craniu, direct asupra unor zone precise din creier), iar alta cu o procedură de control, inactivă. Cei care au primit tratamentul activ au prezentat o scădere medie a scorului delirurilor cu 1,2 puncte față de scorurile inițiale, în timp ce la ședința de control s-a observat chiar o ușoară creștere a simptomelor.
Undele ultrasonice transcraniene sunt în prezent testate nu doar pentru schizofrenie, ci și pentru alte boli precum depresia, boala Parkinson sau Alzheimer. Principalul lor avantaj, față de alte metode experimentale de stimulare cerebrală, este că pot viza extrem de precis regiuni mici și adânci ale creierului, fără intervenții invazive.
În acest studiu, cercetătorii au folosit imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pentru a ghida ultrasunetele către globus pallidus internus, o structură profundă a creierului implicată în apariția psihozelor. Timp de zece minute, participanții au primit impulsuri scurte de ultrasunete, iar apoi au fost monitorizați pentru modificări ale delirurilor, halucinațiilor auditive și funcționării cognitive.
Rezultatele au arătat o reducere semnificativă a delirurilor, însă nu s-au observat schimbări importante în ceea ce privește halucinațiile sau gândirea. Important de menționat, niciun participant nu a suferit efecte adverse serioase. Cele mai frecvente reacții au fost dureri de cap ușoare, oboseală și mici disconforturi digestive, apărute atât la tratamentul real, cât și la cel de control.
Deși vorbim de un studiu de dimensiuni reduse, iar cercetătorii subliniază că rezultatele trebuie confirmate pe grupuri mai mari, această tehnologie ar putea, în viitor, să completeze sau chiar să înlocuiască anumite medicamente antipsihotice. Pentru mulți pacienți care nu răspund la tratamentele clasice sau care se confruntă cu efecte secundare neplăcute, stimularea cu ultrasunete ar putea deveni o alternativă mult așteptată.
Rămâne de văzut dacă aceste descoperiri timpurii vor rezista testului timpului și al studiilor clinice mai ample, însă direcția este clară: medicina viitorului se apropie tot mai mult de tratamente personalizate, neinvazive și adaptate nevoilor fiecărui pacient. Iar fiecare pas înainte ne apropie de ziua în care bolile mintale vor putea fi gestionate mai eficient și cu mai multă speranță.
Sursa: Inside Precision Medicine
Leave a Reply