Elefanții din sudul Africii sunt un exemplu viu că eforturile de conservare pot da roade: populațiile lor, cândva în pericol, au început să se refacă datorită unor măsuri susținute. Însă, la nivel global, protejarea naturii nu este atât de simplă. Săptămâna aceasta, la Erevan, capitala Armeniei, reprezentanți din aproape 200 de țări s-au întâlnit pentru a decide viitorul biodiversității planetei. Nu a fost o confruntare fizică, ca în unele parlamente, ci una de idei, interese și, mai ales, de compromisuri.
După aproape două săptămâni de negocieri intense, discuțiile s-au prelungit până târziu în noapte. În cele din urmă, sâmbătă dimineața, s-a ajuns la un acord asupra principalelor puncte ale unui nou plan de acțiune pentru natură. „Și asta a fost. Perfect”, a anunțat președintele întâlnirii, Hambardzum Matevosyan, marcând finalul unei runde tensionate.
Cu patru ani în urmă, aceleași țări au semnat un acord istoric prin care promiteau să oprească și să inverseze declinul naturii. Documentul, numit Cadrul Global pentru Biodiversitate, stabilea 24 de obiective ambițioase, printre care protejarea a 30% din suprafața uscată și marină a planetei până în 2030. Era clar pentru toți că acțiunea nu mai poate fi amânată.
Și totuși, după cum arată datele ONU, omenirea este pe cale să atingă doar unul dintre cele 24 de obiective până la finalul deceniului. La întâlnirea de la Erevan, delegații au recunoscut că sunt în întârziere și că e nevoie de o schimbare de direcție. „Chiar dacă nu e un acord spectaculos sau foarte detaliat, e totuși bine că s-a ajuns la un consens”, a declarat Catherine Weller, reprezentantă a unei organizații de mediu. „Nu putem merge mai departe fără să corectăm cursul. Natura este vitală pentru viață, pentru economie, pentru sănătatea noastră.”
În pofida veștilor îngrijorătoare, există și motive de optimism. În ultimii ani, milioane de hectare de terenuri degradate au fost puse sub protecție – o suprafață mai mare decât Groenlanda. Specii emblematice precum elefanții, țestoasele marine verzi sau tigrii au început să-și revină în anumite regiuni, semn că, atunci când există voință și resurse, natura poate răspunde pozitiv.
Totuși, obstacolul major rămâne finanțarea. În 2022, țările au convenit să mobilizeze 30 de miliarde de dolari pentru refacerea naturii până la finalul deceniului, plus alte 170 de miliarde din surse private. Realitatea însă a fost mai puțin generoasă: multe state au redirecționat fondurile către bugetele de apărare sau pentru crize energetice, iar ritmul investițiilor nu este suficient pentru a atinge țintele stabilite.
La întâlnirea de acum, s-au strâns peste un miliard de dolari în promisiuni, jumătate venind din partea unor filantropi, printre care și organizația actorului Leonardo DiCaprio. Deși suma este impresionantă, ea rămâne departe de necesar.
Adevărul este că salvarea naturii nu ține doar de voință politică sau de idei generoase, ci și de resurse concrete. Fiecare pas înainte, oricât de mic, contează. Iar dacă vom reuși să transformăm promisiunile în acțiuni reale, poate că într-o zi vom putea vorbi nu doar despre criza biodiversității, ci și despre recuperarea ei spectaculoasă.
Sursa informatie: BBC
Leave a Reply