Viața pe coastele Asiei de Est – în Filipine, Taiwan, China sau Japonia – e de multe ori o cursă cu obstacolele vremii. Oamenii de aici s-au obișnuit cu furtuni puternice, dar ultimele luni au adus o serie de fenomene meteorologice ieșite din comun, care au pus la grea încercare atât comunitățile, cât și infrastructura.
Unul dintre marii „vinovați” este El Niño, un fenomen climatic natural, care apare o dată la câțiva ani. În esență, El Niño înseamnă încălzirea accentuată a apelor din estul Pacificului, ceea ce duce la schimbări bruște în tiparele vânturilor și la o intensificare a fenomenelor extreme pe tot globul. Anul acesta, El Niño este deosebit de puternic, iar efectele sale se resimt din plin în Asia de Est.
În octombrie, Taiwanul aproape că a intrat în stare de paralizie. Un taifun uriaș, Champi, cu rafale de vânt de aproape 300 km/h, amenința să lovească insula. Deși nu a atins direct uscatul, a adus ploi torențiale și a dat peste cap traficul aerian în Hong Kong, Taiwan și Japonia, cu sute de zboruri anulate. În arhipelagul filipinez Batanes, șoselele de pe malul mării au fost închise, iar în sudul Japoniei, în Okinawa, 15.000 de gospodării au rămas fără curent electric.
Lunile de vară au fost la fel de dramatice. În iunie, Japonia s-a confruntat cu două furtuni aproape simultan, care au forțat evacuarea a un milion de oameni. În China, furtunile tropicale au inundat sate întregi, iar în august, Super Taifunul Dolphin a făcut ravagii timp de 16 zile pe întregul Pacific, înainte să lovească estul Chinei cu ploi torențiale și inundații severe.
Ce face ca aceste taifunuri să fie atât de intense? Explicația ține tot de El Niño. Oceanul Pacific, încălzit peste normal, devine sursa ideală de energie pentru formarea și „alimentarea” taifunurilor. Specialiștii folosesc un indicator numit Accumulated Cyclone Energy (ACE), care măsoară câtă energie totală au furtunile într-un sezon. Anul acesta, valorile pentru Asia de Sud-Est și Est sunt aproape duble față de media ultimilor 30 de ani.
Mai mult, El Niño modifică și traseele vânturilor, astfel că taifunurile se formează mai spre est decât de obicei și au timp să devină mai puternice, pentru că se hrănesc mai mult din apele calde. Un climatolog filipinez a comparat Pacificul cu „un bolnav care arde de febră”, avertizând că, în aceste condiții, oceanul poate oricând să „intre în convulsii”.
Toate aceste fenomene ne arată cât de interconectate sunt sistemele naturale ale planetei și cât de important este să înțelegem aceste semnale de alarmă. Privind spre viitor, rămâne întrebarea: suntem pregătiți să facem față unei planete tot mai capricioase?
Sursa informatie: BBC
Leave a Reply