Bacteria responsabilă de problemele apărute în ultima vreme în Germania, unde a provocat îmbolnăvirea a mai mult de 1500 de oameni şi decesul a 18 persoane, este o tulpină, până în prezent necunoscută, a bacteriei E. Coli. Această concluzie a fost anunţată, în ziua de 2 iunie 2011, de către departamentul pentru securitatea alimentelor al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Noua tulpină de E. Coli are un comportament neobişnuit, deoarece ea este capabilă să producă o gamă largă de beta-lacatameze – enzime care fac ca bacteria să fie rezistentă la cele mai multe dintre antibiotice. Pacienţii infectaţi cu E. Coli nu pot fi trataţi cu antibiotice, deoarece bacteriile răspund atacului cu aceste medicamente prin creşterea producţiei unei toxine, Shiga, care este deosebit de periculoasă, putând provoca sindromul uremic-hemolitic.
“De obicei focarele de infectare cu E.Coli dispar în circa două săptămâni, dar focarul de acum datează de pe 1 mai, sau chiar mai devreme”, remarca pentru Nature, microbiologul Angelika Fruth, de la Institutul Robert Koch din Germania.
Din păcate sursa acestei tulpini a bacteriei E. Coli rămâne încă un mister. Un studiu efectuat pe femei infectate, prin comparaţie cu un grup de femei sănătoase, realizat la Institutul Robert Koch, a arătat că cele care consumaseră roşii, castraveţi şi salată erau mai predispuse la infecţia cu noua tulpină de E. Coli. Dar încă nu este clar care dintre legume este purtătoarea noii bacterii. Rapoartele iniţiale, care acuzau castraveţii din Spania s-au dovedit a fi incorecte – castraveţii conţineau toxinele bacteriene, dar nu şi noua tulpină de E. Coli.
Deşi legumele proaspete rămân principalul suspect, există voci care afirmă că vinovatul nu este lanţul alimentar. Fleming Scheuz, şeful Centrului de Referinţă pentru Cercetare a Eserichia şi a Klebsiella al OMS, din Copenhaga, afirma că „această tulpină nu a mai fost identificată în nici un animal, deci este posibil ca ea să provină direct din mediu”.
Lothar Wieler, microbiolog veterinar de la Universitatea Liberă din Berlin este şi el de acord cu această teorie. Noua tulpină de E. Coli nu este rezistentă numai la antibiotice, ci şi la dioxidul de telur. Oxizii de telur au fost folosiţi de-a lungul timpului, înainte de apariţia antibioticelor, ca agenţi antimicrobieni în leprozerii şi pentru tratarea tuberculozei. Este posibil ca unele tulpini de E. Coli să fi căpătat de-a lungul timpului rezistenţă la telur, fie datorită utilizării în scopuri medicale, fie în urma utilizării sale în industria electronică şi în minerit. Conform lui Wieler această rezistenţă ar putea un indiciu pentru provenienţa din mediul înconjurător: din apă sau din sol.
Mai există un aspect interesant. Conform studiilor, noua tulpină de E. Coli pare să infecteze mai ales femeile tinere. De obicei infecţiile cu E Coli afectează mai ales copii. Iniţial s-a crezut că acest lucru se datorează faptului că femeile tinere sunt mai interesate în a consuma salate de legume. În prezent această teorie este pusă la îndoială. Noua tulpină prezintă caracteristici genetice interesante, care ar putea explica mai bine „preferinţa” pentru femeile tinere a noii tulpini. Un indiciu îl constituie faptul că aceasta nu are gena EAE, care codifică o anumită proteină, numită intimin. Proteina intimin permite bacteriilor să se ataşeze de celulele din intestin. De mai mult timp s-a observat că tulpinile E. Coli care nu produc această proteină sunt asociate cu favorizarea infectării adulţilor, deşi până acum mecanismul nu este suficient de clar.
Analiza detaliată a genomului noii tulpini ar putea să ne ofere răspunsul la numeroasele necunoscute legate de această bacterie. Gad Frankel, microbiolog la Imperial College London, crede ca identificarea genelor care permit ataşarea ei de diferitele tipuri de celule ne-ar putea oferi unele răspunsuri: „Unele bacterii patogene nu se ataşează de celule din intestin, dar au mecanisme care le permit să se ataşeze de unele legume”, spunea el. Este posibil ca noua tulpină să producă o combinaţie de proteine care o face greu de îndepărtat de pe legume sau care să împiedice eliminarea ei de către organismul uman.
Sursa: Nature
Informatii suplimentare de pe site-ul OMS: EHEC outbreak: Rare strain of E. coli unknown in previous outbreaks , EHEC outbreak: 12 countries reporting cases to WHO
Informaţii suplimentare de pe site-ul European centre for Disease Prevention and Control
