Când vorbim despre ştiinţă, nu este suficient ca un lucru să pară notoriu şi să îl iei drept adevăr absolut. Cercetătorii trebuie să demonstreze veridicitatea chiar şi în cazul faptelor ce par evident ca adevărate pentru toată lumea. Până la urmă, unul dintre scopurile ştiinţei este demontarea aparenţelor. De foarte multe ori însă, oamenii de ştiinţă reuşesc doar să confirme aceste truisme…
Ca atare, cei de la LiveScience.com au întocmit un top 11 al celor mai nesurprinzătoare descoperiri ştiinţifice efectuate în anul ce tocmai s-a încheiat.
1. Probabilitatea de a întreţine raporturi sexuale neprotejate este mai mare după consumul de alcool
Este deja demonstrat că excesul de alcool influenţează în mod negativ luarea deciziilor. Cercetătorii canadieni au publicat în Adicction un raport ce demonstrează legătura între nivelul alcoolemiei din sânge şi folosirea prezervativelor cu ocazia unui raport sexual. „Surprinzător”, lăsarea deoparte a oricăror precauţii legate de sex creştea o dată cu cantitatea de alcool îngurgitată. Mai exact, la fiecare 0.1 miligrame de alcool per mililitru de sânge, probabilitatea unui raport sexual neprotejat creşte cu 5%.
2. Bărbaţii „fac pe durii”
Atunci când bărbaţii vor să îşi arate masculinitatea, îşi suprimă sentimente precum frica, empatia, durerea ori ruşinea. Suprimarea acestora ne face (sau cel puţin aşa ne place să credem) „mai grozavi”.
Profesorul Christian Vaccaro, de la Universitatea Indiana din Pennsylvania, a publicat un studiu care să explice modul de „administrare” a emoţiilor şi aşteptările cu privire la masculinitate ale bărbaţilor şi a concluzionat că: „stăpânirea sentimentelor, fie că are loc într-un vestiar, în sala de şedinţe, acasă ori în Biroul Prezidenţial, pare să joace un rol important în menţinerea aranjamentelor sociale inechitabile.”
3. Consumul de substanţe halucinogene creşte riscul de accident rutier
Cine s-ar fi gândit că e periculos să conduci drogat!? Un studiu publicat în Epidemiologic Reviews demonstrează că inhalarea de marijuana creşte riscurile de producere a incidentelor rutiere. Cei care s-au urcat la volan la maxim trei ore după consum, precum şi cei testaţi pozitiv că ar fi consumat substanţa psihoactivă, prezintă de două ori mai multe şanse să fie implicaţi într-un accident.
4. Porcii iubesc noroiul
Se pare că porcinele nu se dau în spectacol atunci când se tăvălesc în nămol, ci că această activitate chiar le face plăcere. Pe lângă faptul că îi răcoreşte, baia de nămol este un semn de bunăstare porcină, conform unui studiu publicat anul trecut – o dovadă în acest sens este faptul că porcii continuă să se tăvălească prin noroi şi în perioadele reci.
5. Revistele de modă glorifică tinereţea
Acest lucru poate fi observat cu uşurinţă de oricine răsfoieşte o astfel de revistă, în care foarte rar îşi fac apariţia femei de peste 40 de ani. Cercetătorii au întocmit şi o statistică, potrivit căreia, deşi 22% dintre cititoarele unei reviste de modă au o vârstă de peste 50 de ani, numai 9% dintre femeile apărute în respectiva revistă au peste 40 de ani. De exemplu, în 2010, pe coperta revistei Vogue a apărut numai o singură femeie de peste 40 de ani – Halle Berry (44 de ani in prezent).
6. Oamenii generoşi afectiv se bucură de căsnicii mai fericite
Deşi nu era neapărat necesar ca un consilier marital să vină cu un astfel de sfat, potrivit unui studiu, cuplurile în care partenerii oferă sprijin afectiv sunt mai fericite decât cele în care nivelurile de generozitate afectivă sunt mai scăzute.
Astfel, majoritatea femeilor şi bărbaţilor care s-au lăudat cu niveluri de generozitate afectivă peste medie s-au declarat ca fiind „foarte fericiţi” în viaţa de cuplu. Prin comparaţie, numai 14% din grupul celor mai puţin afectivi au declarat acelaşi lucru.
7. Părinţii nu conştientizează consumul de droguri şi alcool de către proprii copii
În general, părinţii refuză să conştientizeze problemele legate de consumul de droguri şi alcool ale copiilor. Potrivit unui studiu al Spitalului de Copii C.S. Mott, din cadrul Universităţii Michigan, părinţii neagă problemele copiilor, ei conştientizând că cel puţin 60% dintre adolescenţi consumă alcool, însă numai 10% dintre ei crezând acest lucru şi despre propriile odrasle.
8. Majoritatea oamenilor nu caută ceva anume pe internet
Conform unui studiu, 53% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani intră pe internet cel puţin o dată pe zi doar pentru a pierde vremea. Acest lucru nu este valabil însă doar pentru tineret, majoritatea celor peste 18 ani recunoscând că uneori nu se conectează cu un scop precis definit, ci doar de amuzament.
9. Condiţionarea dreptului de a conduce autovehiculul scade numărul victimelor
Acordarea mai multor drepturi începătorilor abia după câştigarea experienţei în spatele volanului salvează vieţi, cel puţin în rândul şoferilor adolescenţi. Cercetătorii de la Institutul American de Cercetare şi Evaluare au raportat că rata accidentelor rutiere fatale în rândul celor de 16-17 ani a scăzut cu 8-14% în statele americane în care au fost adoptate regulamente care impun anumite restricţii, precum limitarea numărului de pasageri sau a dreptului de a conduce autovehiculul noaptea, tinerilor şoferi începători.
10. Majoritatea cumpărătorilor ignoră informaţiile nutriţionale de pe etichetele alimentelor
Informaţiile privind conţinutul de calorii, colesterol ori zahăr al alimentelor sunt plictisitoare pentru majoritatea cumpărătorilor. Un studiu publicat în luna octombrie a relevat că cei mai mulţi cumpărători ignoră sau acordă prea puţină atenţie acestor avertizări.
Statisticienii au observat, cu ajutorul unor dispozitive de urmărire a ochilor, purtate de voluntari, că numai 1% dintre aceştia au citit complet informaţiile despre conţinutul de grăsimi sau zaharuri de pe etichetele produselor alimentare, deşi 20-31% declaraseră anterior că citesc cu religiozitate acest tip de informaţii. Este puţin probabil ca orice lucru scris cu caractere mici pe etichete să atragă atenţia consumatorilor. Studiul a relevat că majoritatea cumpărătorilor nu citesc mai mult de cinci rânduri de pe etichete.
11. Preşedinţii trăiesc mai mult
Se pare că preşedinţii, cel puţin cei ai Statelor Unite, trăiesc în medie mai mult decât majoritatea persoanelor. Potrivit unui studiu publicat la începutul lunii decembrie, în ciuda stresului sau al riscurilor pe care le presupune ocuparea funcţiei de preşedinte (patru dintre preşedinţii S.U.A. au fost asasinaţi), şefii de stat americani au o viaţa mai lungă decât semenii lor.
Potrivit prof. S. Jay Olshansky, de la Universitatea Illinois din Chicago, acest fapt se explică prin accesul la servicii medicale de calitate şi prin educaţia de care se bucură, de regulă, preşedinţii. Surprinzător sau nu, banii şi cunoştinţele vin în sprijinul sănătăţii şi longevităţii.